Europa are nevoie de mai mult curaj | Europa | DW | 10.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Europa are nevoie de mai mult curaj

În timp ce Moscova și-a sărbătorit puterea militară, UE a promis reforme de Ziua Europei. Comemorarea este umbrită de războiul din Ucraina, iar Europa are nevoie de mai mult curaj pentru a se uni, crede Barbara Wesel.

Vladimir Putin și puterea sa militară reprezintă provocarea centrală pentru Uniunea Europeană

Vladimir Putin și puterea sa militară reprezintă provocarea centrală pentru Uniunea Europeană

La Moscova au defilat lansatoarele de rachete, generalii și-au umflat piepturile, iar Vladimir Putin a declarat fără menajamente că teatrul de război ucrainean este pământ rusesc. 

Un contra-eveniment la această denaturare ofensivă a istoriei și la agresiunea militară a Moscovei s-a desfășurat luni la Strasbourg. Nici că se putea un eveniment mai civilizat, cu muzică și dans, participare cetățenească și discursuri înălțătoare. Ceea ce a părut mai degrabă inofensiv reprezintă însă cel mai important proiect din Europa în clipa de față. 

Barbara Wesel

Barbara Wesel, corespondentă DW la Bruxelles

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat că Europa trebuie să se schimbe dacă vrea să fie pregătită pentru un nou viitor plin de pericole. În UE astfel de schimbări nu vin fără lupte și nu coincid decât parțial cu dorințele cetățenilor, care și-au prezentat propunerile după lungi consultări în Parlamentul European. Aceștia au fost preocupați în principal de mediu, de sănătate sau de educație. Este oare acum momentul să ne concentrăm asupra acestor politici "normale“? 

Curajul de a întreprinde reforme

Lista de dorințe includea abolirea unanimității în deciziile de politică externă, unul dintre cele mai mari ”șantiere în lucru” din UE. La Bruxelles, ambasadorii s-au întâlnit zi de zi, începând de săptămâna trecută, pentru a pune în aplicare cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv boicotul petrolier. Pentru aceasta este nevoie de unanimitate. Iar pentru că Ungaria se încăpățânează să opună rezistență, nici până acum sancțiunile de mare anvergură nu au putut fi adoptate. Asistăm la un spectacol trist, căruia statele membre i-ar putea pune capăt, dacă ar prinde în sfârșit curaj.

Pentru alte reforme, ar trebui să se deschidă tratatele UE. Un salt înainte s-ar putea face prin ajungerea la un buget comun, un proces decizional accelerat, mai multă unitate. La începutul războiului, europenii au arătat că pot acționa rapid și unitar sub presiune. Dacă vor învăța lecțiile corecte din această situație, vor fi mai bine pregătiți pentru noua situație mondială. Pentru că nimeni din UE nu are nicio îndoială în această privință: la 24 februarie 2022 a început o nouă eră și, pentru moment cel puțin, nu se va reveni la ordinea de dinainte de război. 

Premierul italian Mario Draghi consideră că "federalismul pragmatic" este un model de viitor pentru Europa, iar președintele francez Emmanuel Macron, întotdeauna un reformator pasionat, numește unitatea, autonomia și independența drept cele mai importante obiective. 

El dorește să redeschidă discuția despre o Europă cu două viteze și să creeze o structură în care țări precum Ucraina sau Georgia ar putea fi legate de UE ca membri cvasi-asociați. Ar fi, probabil, singura modalitate realistă de a îndeplini marile promisiuni făcute președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. La urma urmei, un proces normal de admitere în UE durează ani, dacă nu chiar decenii, ne-a reamintit Emmanuel Macron.

Teama de a pune în pericol ceea ce s-a realizat de mult timp

De altfel, Macron vrea să facă presiuni pentru modificarea tratatului UE, deși alte țări au avertizat deja că procesul ar fi prea laborios și rezultatul incert. Vechea teamă este că, odată deschise, tratatele nu ar mai putea fi niciodată convenite la nivelul actual de integrare, deoarece prea multe interese individuale ar împiedica o nouă semnare.

Cu toate acestea, chiar și fără modificări ale tratatului, multe lucruri sunt posibile din punct de vedere politic, marja de manevră a șefilor de guvern fiind departe de a fi epuizată. Și având în vedere curajul, chiar eroismul din Ucraina, pe care politicienii europeni îl laudă mereu, UE nu ar trebui să se lase paralizată de timiditate și de experiențele negative din trecut. Asta ar însemna risipirea unei crize care a oferit de mult timp cea mai bună șansă pentru o reformă reală.

Europa trebuie să devină unul dintre marile imperii care vor determina viitorul global, precum China sau Statele Unite, s-a afirmat la Strasbourg. UE este departe de acest obiectiv, dar lucrurile trebuie să meargă în această direcție. Europa nu mai trebuie să fie dependentă de alții, nici pentru energie, nici pentru producția de cipuri sau pentru apărare. Iar președintele francez a menționat și aprovizionarea cu alimente, o chestiune care trebuie luată în calcul din nou, în contextul războiului.

Forța stă în unitate

Aceste idei și planuri pentru o mai puternică coeziune, capacitate de acțiune și independență a unei Europe mai unite, se lovesc de un euroscepticism mocnit în unele state membre, printre care se numără cu siguranță și Franța. Pe de altă parte, agresiunea rusă i-a convins de utilitatea UE și pe cei care se îndoiesc de ea, de pildă în guvernul polonez. Multe alte provocări, de exemplu în domeniul politicii energetice, pot fi rezolvate doar la nivel european.

Vladimir Putin a vrut să se folosească de ziua de 9 mai pentru a sărbători victoria sa și slăbiciunea Europei, dar a eșuat. Așadar, ce răspuns mai bun ar putea fi dat în această zi liderului războinic rus decât unul care evidențiază puterea politică a UE? În noua situație istorică pe care Moscova ne-a impus-o, puterea nu poate sta decât în unitate. Iar Europa are nevoie de această forță în lunile și anii care urmează, pentru supraviețuirea ei. 

Vă mai recomandăm