Estetica despotului

Fascismul clerical (care ameninţă zone vaste de la răsărit şi sud de Europa) e paseist. Islamismul premierului turc Erdogan la fel.

De fapt mai toate mişcările totalitare se revendică de la trecut, pe care-l falsifică în fel şi chip ca să încapă în şabloanele ideologice la modă şi să furnizeze dictatorilor pretextele necesare mancurtizărilor şi desanturilor aparatului lor represiv.

Ca şi nazismul celui de-al treilea Reich, inchiziţia spaniolă, stalinismul, ori fascismul mussolinian, naţional-comunismul lui Ceauşescu, ori protocronismul cultivat post-festum de ex-şeful ICR, Marga, extremismele, nu doar cele de sorginte religioasă, sunt cantonate în contrafăcute istorii presupus glorioase. Şi sunt mai mereu îndreptate spre trecut. Ca şi spre kitsch.

Islamismul premierului turc Erdogan nu face excepţie. Ce anume vrea el cu dinadinsul să edifice în parcul Gezi? Pentru ce e în stare el să trimită poliţia să maltrateze şi să arunce după gratii nenumăraţi protestatari paşnici opunându-se dezrădăcinării de copaci şi distrugerii unui spaţiu verde al metropolei Istanbul?

Pentru a reconstrui în acest spaţiu o cazarmă otomană, dezafectată în anii 40 ai veacului trecut, aminteşte, în mod cu totul salutar, ziarul german taz, într-un articol intitulat „Visuri-kitsch neo-otomane”, despre „estetica despotului”.

Cotidianul berlinez explică şi ce înseamnă termenul german de kitsch, preluat şi consacrat în anii 30 ai veacului trecut, de un eseu al esteticianului american Clement Greenberg. În „Avangarda şi kitschul”, Greenberg reliefează că noţiunea germană desemnează „o cultură de masă” care-şi însuşeşte forme, artificii şi citate ale unei tradiţii culturale prestigioase, spre a le vida de sens şi context. Ele ajung, astfel manipulate, să fie numai bune să fie folosite de potentaţi totalitari întru folosul lor economic şi ideologic.

Nu e clar ce anume l-a determinat pe Victor Ponta să-l trimită la plimbare pe A. Marga, alias Horia. Sigur e că A. Marga a deranjat puterea USL-istă, alianţa care-l plasase în fruntea bucatelor mai întâi la ministerul de externe, iar apoi în locul lui H.R. Patapievici, la ICR, abia după ce liderul principalei componente a acestei alianţe s-a întors din Germania. De la o vizită la Angela Merkel. Care guvernează la Berlin, locul în care scrie Herta Müller, femeia pe care securitatea ceauşistă, căreia i-a slujit “Horia”, în calitate de turnător, a chinuit-o într-atât, încât a determinat-o să-şi scrie aproape întreaga operă cu trimitere la monstruozităţile poliţiilor politice totalitare.

E semnificativ că nu propensiunea sa în favoarea Rusiei lui Putin, nu concomitentele sale derapaje spre kitsch protocronist, nu enormitatea naţionalistă a caloriferului, nu incompetenţa manifestă ca manager şi nici biografia grav pătată ori stilul isteric şi dictatorial al lui Marga au provocat trimiterea sa la plimbare.

În fond, a durat un an întreg înainte ca vizita premierului în Germania să-i vină de hac lui Marga. Un interminabil an a trebuit să se scurgă înainte ca Victor Ponta şi Senatul, care prin voinţa USL a preluat patronajul Institutului Cultural Român de la preşedinţie, să realizeze că e cazul să se despartă de unul dintre puţinii intelectuali de care au mai dispus PNL, Crin Antonescu şi aliaţii lor din subordinea lui Felix-Voiculescu.

Destituirea lui Marga - fiindcă destituire a fost chiar dacă împricinatul şi-a dat demisia cu puţin timp înainte de a fi dat afară - pare dătătoare de speranţe, în măsura în care personalitatea ex-şefului ICR a constituit un dublu simbol negativ. A reprezentat, împreună cu alţi ex-turnători şi ofiţeri ai fostei poliţii politce vizibila restauraţie securisto-ceauşistă promovată de venirea la putere a USL. Şi a simbolizat, nu în ultimul rând ca ministru de externe, tendinţa abandonării orientării pro-occidentale a României.

Dar pagubele în materie de credibilitate externă a României generate de numirea sa în funcţiile mult prea înalte pe care le-a deţinut sunt enorme. Sunt atât de mari, încât va fi nevoie de foarte multă vreme şi de foarte multe fapte foarte bune pentru compensarea lor.

Nu prea există motive să se creadă că USL, în actuala ei compoziţie, e realmente în stare de aceste fapte. Dar nu există nici motive să se creadă că alianţa PNL-PSD va supravieţui în formula ei prezentă.

În schimb, kitschul cel mai groaznic, precum cel promovat de Marga, la ICR, va supravieţui, căci e util tuturor duşmanilor democraţiei liberale. Aşa cum se va perpetua şi tentaţia recăderii în trecut, ispita comunismului, ori a fascismului clerical.