Emil Boc: „Schimbarea mentalității este procesul cel mai complicat” | România | DW | 02.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Emil Boc: „Schimbarea mentalității este procesul cel mai complicat”

Clujul este un oraș magnet în România și își propune să devină o metropolă în care „fiecare locuitor trebuie să se simtă acasă”. Primarul Emil Boc ne-a povestit ce aduce succesul și ce blochează dezvoltarea.

Emil Boc, primar al orașului Cluj-Napoca (DW/C. Ștefănescu)

Emil Boc, primar al orașului Cluj-Napoca

Deutsche Welle: De ce este „cool” Clujul? Ce îl face „cool”? TIFF-ul și Untold-ul? Joburile inovative? Centrul istoric? Studenții? Multiculturalismul?

Emil Boc: Oamenii. Oamenii sunt „cool”. Cel mai mare avantaj al acestui oraș este resursa umană. Pe de o parte, universitățile clujene sunt o resursă enormă de talent, care asigură avantajul competitiv al Clujului. Și, în al doilea rând, omul obișnuit, clujeanul, care face diferența prin ospitalitate, bun simț, bun gust, prin temeinicia lucrului bine făcut, prin respect și principiul de a clădi, înainte de a dărâma – adică, dacă pot să clădesc, fac, iar dacă mă apuc să dărâm, mai bine mă gândesc de două ori. Suntem la confluența vestului cu estul – și fiecare ne dau câte ceva: acel bun simț elementar combinat cu talent, inovație și echilibru în tot ce faci în viață. Zic eu că cel mai important element al reușitei Clujului îl reprezintă omul în viața sa de zi cu zi. Și de acolo începe construcția orașului, cu o strategie bazată pe cercetare, dezvoltare, inovație și IT, după aceea modulul serviciilor, de la cele financiar-bancare, la cele medicale, care sunt de referință, și, în al treilea rând, este un dinamism cultural și multicultural de cel mai înalt nivel și de bună calitate. Nu în ultimul rând avem voința de a fi în pas cu Europa – de a avea o calitate a vieții așa cum o au europenii în marile orașe, începând de la educație, infrastructură, sănătate, mediu, de la siguranța cetățeanului, de la utilizarea tehnologiei pentru a-i îmbunătății cetățeanului viața de zi cu zi, la respectul pe care ni-l arătăm unii altora și la, fundamental, toleranță. În engleză, putem defini Clujul prin 4 litere T: talent, toleranță, tehnologie și încredere, adică trust. Și totul într-o manieră inclusivă. Nimeni nu este abandonat, nimeni nu este lăsat în urmă. O comunitate nu poate fi puternică și închegată dacă nu are încredere în toți cetățenii care o compun. O comunitate nu are voie să se rupă de cetățenii săi, indiferent de stare sau de originea socială. Trebuie să ai grijă de toată comunitatea și să găsești, ca administrație, mijloacele să ții comunitatea unită. Noi suntem cei care avem obligația să coagulăm comunitatea, să luăm informațiile și să creăm parteneriat cu mediul de afaceri, să le spunem unde e nevoie de implicarea lor prin responsabilitatea socială corporatistă. Capacitatea de a munci împreună este cheia reușitei și asta se petrece într-un mod eco și nu ego. Primarul nu este jupânul societății. Două lucruri omoară performanța și modernizarea în România astăzi: incompetența și orgoliul.

DW: Vă referiți la administrație?

Emil Boc: Da, la administrație. Oamenii nepotriviți la locul nepotrivit. În poziții importante din această țară avem prea mulți incompetenți, ale căror locuri sunt în altă parte, unde poate ar putea fi buni. În primele șase luni nu înțeleg cum merge treaba în instituția în care au ajuns și, nu de puține ori, după șase luni chiar pleacă din funcție, așa că o luăm de la capăt.

DW: Cum s-a ajuns în această situație?

Emil Boc: Cu toții, în clasa politică și administrativă, avem o vină colectivă. Dar această epocă trebuie să se încheie cât mai repede, dacă nu vrem să pierdem trenul modernizării țării. 

DW: Când ați ajuns dumneavoastră la guvern arăta la fel? Era la fel de politizat?

Emil Boc: Era politizat, nu spun că nu am avut și noi cazuri acest fel, dar niciodată nu a avut amploarea de acum. Am avut și noi faliții noștri, dar mult sub ce avem acum, pe orizontală și pe verticală, în statul român. Trebuie păstrat palierul politic strict la nivelul funcțiilor alese și numite, care pun în practică programul politic.

DW: Deseori, „pun în practică” se înțelege „vin cu ordinele de la partid”.

Emil Boc: Partidul este doar un mijloc prin care cetățeanul transmite voința lui către Parlament. O direcție se coagulează în urma unor alegeri, printr-o majoritate, cu respectarea drepturilor minorității, adică cu respectul opoziției – care trebuie privită drept posibila putere de mâine.

DW: Miniștrii români vin în posturi cu ideea că ei știu tot și știu mai bine, că de aceea au ajuns miniștri.

Emil Boc: Fac o mare greșeală. Nimeni nu te-a trimis la o școală de primar sau o școală de ministru. Ai nevoie de sfătuitori buni care să te învețe să faci în cadrul legal, să faci cât mai repede, să atragi resurse naționale și europene. Trebuie să-i asculți și să-i pui să muncească eficient. 

Parcă niciodată nu a fost, ca acum, „triumful” incompetenței mai mare: oameni nepotriviți în funcții administrative importante nu neapărat cu rea credință, ci incompetenți, care nu au ce căuta acolo, care nu cunosc. Societatea trebuie să se reașeze...

DW. Pentru asta are nevoie de anticorpi. Îi mai are?

Emil Boc: La ultimele alegeri a demonstrat că are. Românii au repus România pe drumul european. E rezultatul alegerilor din mai 2019.

DW: Nimic nu este ireversibil, s-a văzut deja asta.

Emil Boc: Fiecare democrație are perioade de recesiune. Noi am trecut de perioada de recesiune democratică și am repus România pe traiectoria europeană. Dar avem frâne prin incompetență și prin incapacitatea de a ne ține sub control ego-ul, în funcțiile administrative. Nu am venit în administrația publică să ne iubim, ci să rezolvăm problemele. Ecosistemul se creează cu oameni care să pună ego-ul în plan secundar, după interesele comunității.

DW: Dumneavoastră ați fost mereu așa?

Emil Boc: Natural am înclinații spre așa ceva, dar viața m-a modelat și m-a ajutat să înțeleg cum se poate reuși.

DW: Ați picat vreodată în aceste păcate?

Emil Boc: Încerc să mă controlez. Fiecare om are răbufniri, să ne înțelegem. Prin esența lui, omul e ființă orgolioasă. Cu atât mai periculoasă este când deține funcții publice și are orgolii mari. Asta omoară performanța. Nu spun că de fiecare dată mi-a reușit așa cum trebuie, dar am încercat să pun dimensiunea mea personală în umbra interesului public.

DW: Dacă ați fi primarul orașului german Duisburg, un oraș altfel liniștit, care se trezește brusc cu o comunitate problemă, intrusă și neadaptabilă, venită să exploateze sistemul social până la a-l împovăra, cum ați proceda?

Emil Boc: Nu cunosc particularitățile orașului Duisburg, dar legile statului trebuie respectate, oriunde te-ai afla. Cetățenii europeni sunt liberi să se miște, ăsta este prețul pe care îl plătim, nu doar forța de muncă bine pregătită beneficiază de mobilitate, ci toți cetățenii. Dar nu se pune problema nerespectării legilor statului în care te afli. Iar politica de integrare este una europeană. Și noi, la Cluj, construim case pentru romi în baza politicii de integrare în diverse părți ale orașului. Și integrăm în primul rând prin educație, pentru că este soluția pe termen lung. Degeaba au locuri de muncă, dacă nu au educație. Nu primesc ajutor social dacă nu trimit copiii la școală. Copilul trimis la școală deja are o șansă de a o duce mai bine decât tine. Asigurăm transport gratuit la școală, masă gratuită la școală, program de after school. Nu facem o politică de ghetoizare, ci construim locuințe în diverse părți ale orașului. Este o politică europeană și probabil se practică și în alte orașe europene.

DW: Nu există reticență din partea celor care deja locuiesc în zonele în care amenajați locuințele sociale?

Emil Boc: E greu. Nu e deloc ușor. Schimbarea mentalității oamenilor este procesul cel mai complicat. Dar avem în definiția Clujului toleranța. Fiecare trebuie să se simtă acasă în orașul lui. Nimeni nu este considerat aici străin din cauza originii etnice, a averii pe care o are. 

DW: Nici oamenii din Pata Rât?

Emil Boc: Noi cumpărăm locuințe pentru a le oferi persoanelor care au nevoie de adăpost, de o casă.  Și construim locuințe sociale. Mai avem și un program de sprijin la plata chiriei pentru cei care muncesc, dar din salariu nu-și pot acoperi toate cheltuielile. Primăria vine cu un ajutor de până la 300 de euro. Dorim să păstrăm spiritul de comunitate, să îi ajutăm pe cei care o duc mai greu.