Ekaterinburg e măsura, nu Moscova
9 septembrie 2013Lucrurile erau cât se poate de limpezi: Serghei Sobianin, candidatul Kremlinului la câştigarea primăriei capitalei Rusiei, rămâne primarul general al Moscovei. În fond, a avut parte de susţinerea preşedintelui Vladimir Putin şi, în ciuda demisiei pe care şi-a dat-o înainte de termen, a dispus de ceea ce ruşii numesc "resurse administrative": întregul aparat birocratic, poliţia, justiţia, mass-media (în special televiziunile, care s-au străduit să îi multiplice un portret de "tătuc" al oraşului). Şansele contracandidatului Alexei Navalnîi au fost diminuate de statutul lui de adversar al Kremlinului; de altfel, scopul acestui opozant al regimului Putin a fost, în primul rând, de a atrage atenţia publică asupra sa (şi, dacă se poate, să împingă localele de la Moscova în turul de balotaj).
Nu s-a ajuns la turul secund - şi într-o ţară în care competiţia politică reală este interzisă, nici nu e de mirare. Nici nu contează dacă rezultatul unui vot este determinat de manipularea pe termen lung sau de furtul din ziua consultării populare. Mai relevant, în acest moment, este că scorul alegerilor locale lasă loc pentru comentarii.
Cea mai relevantă dintre cifrele duminicii electorale este participarea la vot: doar o treime dintre moscoviţi s-au dus să îşi aleagă primarul. Un absenteism zdrobitor pentru cel mai viu politic oraş al Rusiei, barometrul destinului Federaţiei, în ultimele decenii. Cu atât mai mult cu cât a trecut ceva vreme de când nu au mai avut parte de şansa de a-şi alege direct primarul.
Prezenţa redusă la urne este un mesaj clar: mare parte dintre locuitorii capitalei refuză să mai accepte ofertele politice dictate de sus. Nici măcar candidatul Kremlinului, cât a fost el de primar în exerciţiu, nu a putut să îşi mobilizeze electoratul. Şi nici opoziţia de salon, de la comunişti până la populiştii naţionalişti, nu şi-au mai scos alegătorii la urne. Până la urmă, nici măcar Alexei Navalnîi, cu toată poziţia sa secundă, nu a fost capabil să pună în mişcare decât o parte din clasa mijlocie moscovită cu opţiuni politice anti-Putin. De altfel, anul trecut, la alegerile prezidenţiale, miliardarul liberal Mihail Prohorov nu reuşise decât un scor de 20% - dar la o rată dublă a prezenţei faţă de tura aceasta. Aşadar, potenţialul bazin electoral este mai mare decât o indică rezultatul lui Navalnîi.
E clar că există, între adversarii lui Putin, un lider - Alexei Navalnîi; dar e la fel de clar că acesta nu este reprezentativ pentru toată clasa de mijloc Cumva, la alegerile acestea locale s-a cam spart vraja din jurul lui Navalnîi. Speranţa, însă, nu vine de la Moscova, ci dintr-un alt mare oraş al Federaţiei Ruse, undeva, în îndepărtatul Ural. La Ekaterinburg (fost Sverdlovsk, pe vremea URSS), cursa pentru primărie este condusă de Evgheni Roisman, candidatul "Platformei civice", gruparea liberalului Prohorov. Succesul acestuia, în faţa maşinăriei electorale din jurul partidului "Rusia Unită", al preşedintelui Putin, ar fi deja o mică senzaţie. Şi nu oriunde, ci tocmai acolo unde şi-a început cariera politică primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, Boris Elţîn.