Eastmed - un proiect de amploare cu dificultăți | Economie | DW | 02.01.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Economie

Eastmed - un proiect de amploare cu dificultăți

Grecia, Cipru și Israel au semnat un tratat de construire a conductei de gaz "Eastmed" în estul Mării Mediterane. Finanțarea proiectului nu este însă asigurată.

Tratatul energetic EastMed (picture-alliance/AA/Y. Liakos)

Netanyahu și Mitsotakis semnează la Atena construirea proiectului Eastmed

Agitație mare în Grecia: joi a sosit la Atena pentru o vizită de trei zile premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele Ciprului, Nikos Anastassiadis, și-a petrecut deja concediul de Crăciun în capitala elenă. Într-o ceremonie fastuoasă, premierul grec Kyriakos Mitsotakis va semna împreună cu oaspeții săi un tratat de construire a conductei de gaz Eastmed. Prin conducta de 1.900 de kilometri, Israelul va livra din 2025 gaze naturale spre Europa. O țară beneficiară importantă ar urma să fie Italia. De livrările din Israel ar dori să profite și mai multe state din sud-estul Europei.

Ar urma să fie "cea mai lungă conductă subacvatică la nivel mondial", relatează presa din Atena. "Acord istoric" scriu jurnaliștii de la cotidianul economic liberal Phileleftheros. Proiectul ar urma să consolideze diplomația energetică din regiune: la finalul săptămânii, noi posibilități de cooperare vor fi discutate la Cairo de către miniștrii de Externe din Egipt, Grecia și Cipru. Pe 7 ianuarie, în Cipru este așteptat secretarul de stat american Mike Pompeo. Semnalele sunt clare: lucrurile se mișcă în estul Mediteranei. Dar ce anume?

La televiziunea elenă de stat ERT, Eastmed este descris tot mereu drept un "scut de protecție față de provocările Turciei". Este clar că planificata conductă ar fi din perspectiva Atenei un răspuns la apropierea recentă dintre Turcia și guvernul recunoscut internațional din Libia. Reamintim că Grecia, Ciprul și Turcia se ceartă de mai mulți ani pe marginea rezervelor de gaz din estul Mediteranei. La finalul lui 2019, Libia și Turcia au semnat un tratat care redefinește termenii de cooperare din zona economică comună și care împarte între cele două țări o mare parte din estul Mării Egee. În acest fel, o parte din teritoriul maritim la est de Creta ar trece sub control turcesc. Dar tocmai prin această zonă ar urma să treacă proiectul Eastmed. Se va ajunge la un conflict direct între Grecia și Turcia? Într-un interviu la ERT, ministrul grec al Energiei Kostis Hatzidakis s-a declarat reținut: "Erdogan are viziunea lui, noi o avem pe a noastră. Ne bazăm pe prevederile dreptului internațional și suntem convinși că toate țările care au ceva de spus în regiune sunt de partea noastră", a explicat politicianul conservator.

Enigma numită Italia

Proiectul Eastmed are o mică problemă prin faptul că Italia a lipsit de la semnarea tratatului. Potrivit presei elene, în interiorul guvernului italian ar exista opinii diferite privind acest proiect energetic nou. Un purtător de cuvânt guvernamental din Cipru, Panagiotis Sentonas, a declarat recent într-un interviu că Italia nu va semna acordul "din motive tehnice". Totuși, un "reprezentant" al Romei ar fi fost prezent, dar identitatea lui nu a fost anunțată. Ministrul italian al Energiei Stefano Patuanelli i-ar fi transmis într-o scrisoare marți omologului elen Hatzidakis că Italia ar sprijini construirea conductei Eastmed și că se va implica și în UE în favoarea proiectului. Pentru a putea deveni principal beneficiar al conductei, așa cum se prefigurează, Italia trebuie să construiască însă în regie proprie o altă conductă subacvatică, care să lege Italia de portul Igoumenitsa, din nord-vestul Greciei.

Îndoieli privind rentabilitatea conductei

Conducta Eastmed ar avea mai ales o importantă dimensiune geopolitică, spune Alex Lagakos, vicepreședinte al think-tank-ului atenian "Greek Energy Forum", în dialog cu DW. Expertul se îndoiește însă oarecum de rentabilitatea proiectului. Mai întâi, pentru că proiectul ar avea costuri imense: cel puțin 10 miliarde de euro. Faptul că Grecia, Ciprul și Israelul aprobă proiectul nu înseamnă că ele dispun și de fondurile necesare pentru a-l finanța, avertizează Lagakos. Ajutoare financiare de la UE nu se întrevăd în acest caz, pentru că Uniunea vrea să renunțe la sursele fosile de energie și investește în cele regenerabile. În concluzie: "Conducta Eastmed trebuie finanțată exclusiv din surse private, ceea ce va fi dificil".

Ar fi o conductă de gaz prin estul Mediteranei atractivă pentru investitorii privați? Expertul intervievat de noi se declară mai degrabă sceptic, având în vedere superoferta de gaz din piața mondială. În plus: "Tot mai mulți clienți se reorientează spre importurile de gaz lichefiat (LNG) în terminale speciale în porturi. De ce s-ar mai lega cineva pe termen lung de livrări prin conductă, când se poate importa oricând LNG flexibil și cu costuri controlabile?", se întreabă Lagakos.

Oricum, de conducte noi nu se duce lipsă. Pe 8 ianuarie, președinții rus și turc intenționează să dea în folosință conducta Turkish Stream, prin Marea Neagră. Prin aceasta va fi transportat gaz rusesc prin Turcia spre Europa. Rămâne de văzut dacă Eastmed și Turkish Stream se vor completa reciproc sau vor fi concurente.

Audio şi video pe aceeaşi temă