E UE capabilă să iasă bine din criza pandemică și cea economică? (SpotMedia.ro) | Global | DW | 18.06.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

E UE capabilă să iasă bine din criza pandemică și cea economică? (SpotMedia.ro)

UE poate deveni irelevantă la nivel geopolitic sau, din contră, poate ieși întărită, spune Jaume Duch Guillot, purtător de cuvânt și director general de Comunicare al Parlamentului European.

Tineri activiști pro-europeni din Franța și Germania care au sărbătorit redeschiderea graniței pe podul dintre Strasbourg și Kehl în noaptea spre luni

Tineri activiști pro-europeni din Franța și Germania care au sărbătorit redeschiderea graniței pe podul dintre Strasbourg și Kehl în noaptea spre luni

Ce a aflat Uniunea Europeană despre ea în această criză? De bine sau de rău?

Acum 70 de ani, a fost demarată construcția Uniunii Europene, pentru a răspunde unor nevoi practice ale cetățenilor și statelor. Uniunea Europeană a fost construită cu pasiune. Fiecare pas făcut pentru o Europă mai integrată a fost răspunsul comun dat provocărilor concrete.

Această criză a accentuat nevoia iminentă pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai eficientă, arătând că nimeni nu poate rezolva efectele unei astfel de crize pe cont propriu.

Pasionați sau nu de Europa, susținători tradiționali sau critici ai construcției europene, cu toții au avut așteptări mari de la Uniunea Europeană.

O criză cu efecte practice, imediate cere acțiuni practice și imediate.  Singura posibilitate de a răspunde eficient și la timp unei crize ca aceasta e să fii pregătit pentru evenimente de acest tip.

Această perioadă ne-a arătat realmente importanța de a fi pregătit, în termini practici, să salvezi vieți, să ajuți oamenii să supraviețuiască și să lupți cu o epidemie de proporții nemaivăzute.

Europa a reacționat la criză și așa au făcut și statele membre. Nimeni nu a fost pregătit pentru ceva de acest fel, dar confuzia inițială a fost repede înlocuită de acțiuni de carantină. Și asta a arătat și capacitatea Europei de răspuns.

Am descoperit o Uniune Europeană care a făcut o tranziție eficientă de la zilele liniștite la cele furtunoase, adaptându-și instrumentele și menținându-și valorile.

Sigur, noi știm că ”a acționa împreună” este elementul-cheie în lupta cu o criză care ne afectează pe toți. Dar magnitudinea și severitatea acestei crize au arătat că voința politică și discursul public despre o Europă mai integrată nu sunt de ajuns; că această Europă mai puternică și mai suverană trebuie să se bazeze pe capacități instituționale și competențe europene; că valorile împărtășite trebuie să se reflecte în mecanisme comune, pentru a acționa împreună, într-un mod mai democratic.

Pandemia nu s-a încheiat, criza sanitară e încă o amenințare, iar statele europene intră într-o altă criză, se pare, socială și economică. Face UE față acestor amenințări? Ce înseamnă, concret, în acest context, solidaritatea europeană despre care liderii europeni vorbesc destul de insistent? E o sintagmă care apare și în aproape toate comunicatele instituțiilor europene.

Felul în care Europa va gestiona toate aceste crize va fi definitoriu pentru viitorul Uniunii Europene. Supraviețuirea nu e suficientă. Uniunea Europeană trebuie să se întărească, în beneficiul tuturor statelor-membre și al cetățenilor lor.

Acest deziderat este mai mare decât alegerile individuale. Solidaritatea nu este despre a împrumuta bani. Solidaritate înseamnă să fim conștienți de severitatea provocărilor pe care le întâmpină Uniunea Europeană și cetățenii săi și să propunem măsuri, în beneficiul tuturor.

Singurul mod responsabil de a discuta despre viitorul Uniunii Europene este de a considera solidaritatea firul roșu al tuturor deciziilor, legislațiilor și cadrelor financiare legate de funcționarea UE. De aceea, termenul e prezent în comunicările noastre.

Pentru că solidaritatea nu este despre intervenții și măsuri punctuale. Solidaritatea ar trebui să fie moștenirea pe care o lasă măsurile pe care le vom lua în lunile următoare.

Să nu uităm că solidaritatea nu este un obiectiv. Este o valoare care definește Europa. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să acționăm în spiritual acestei valori. De aceea, este important că Parlamentul European, singura instituție aleasă direct și care reprezintă cetățenii europeni, este implicat în procesul de implementare al Planului  de redresare al UE Next Generation.

Totuși, o temă principală de dezbatere anii trecuți a fost aceea a Europei în cercuri concentrice sau a Europei cu două viteze. Sunt aceste clivaje mai vizibile acum, pe fondul crizei?

Această criză ne-a lovit la mai puțin de un an de la alegerile europene, când ne pregăteam pentru un răspuns cuprinzător și responsabil despre viitorul UE.

Câteodată, temele politice nu coincid cu preocupările oamenilor.

Ultimele alegeri europene ne-au arătat că oamenii sunt mai interesați de politicile europene cu impact în viața lor de zi cu zi decât de dezbaterile despre diferendele politice.

Această criză ne-a pus la dispoziție o oglindă neașteptată și ne dăm seama că trebuie să întărim mecanismele interne ale UE, să finalizăm Uniunea Economică și Monetară și să avansăm către o impozitare comună. Conferința despre Viitorul Europei, organizată de Parlament, Consiliu și Comisie, va fi contextul perfect pentru a avea această discuție.

Citiți interviul integral AICI.