1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Premiu acordat de DW pentru relatări din Mariupol

Konstiantyn Honcharov
2 mai 2022

Jurnaliștii Evgeniy Maloletka și Mstyslav Chernov și-au riscat viața pentru a relata despre asediul orașului Mariupol. Cei doi jurnaliști ucraineni sunt distinși cu Freedom of Speech Award.

https://p.dw.com/p/4Ag1U
Freedom of Speech Award 2022, Evgeniy Maloletka Mstyslav Chernov, Ucraina
Evgeniy Maloletka și Mstyslav Chernov, aici într-un spital din MariupolImagine: Evgeniy Maloletka

DW Freedom of Speech Award 2022 se acordă jurnalistului liber profesionist Evgeniy Maloletka și jurnalistului Mstyslav Chernov de la Associated Press. Împreună, ei au documentat cu fotografii și materiale video asedierea și distrugerea de către armata rusă a orașului-port Mariupol din sud-estul Ucrainei. 

Fotografiile lor cu maternitatea distrusă de bombele rusești au făcut înconjurul lumii. În dialog cu DW, Evgeniy Maloletka explică cum el și Mstyslav Chernov au lucrat și supraviețuit în Mariupol.

Începutul luptelor

Maloletka spune că el și colegul lui și-au dat seama că războiul este inevitabil de îndată ce Rusia a anunțat recunoașterea celor două autointitulate "republici populare Donețk și Luhansk". "Ne-am dat seama că rușii vor încerca să creeze prin Mariupol un coridor de legătură cu Crimeea anexată." La începerea invaziei ruse, două zile mai târziu, cei doi jurnaliști se aflau în orașul-port de la Marea Azov.

Mariupol a fost printre primele orașe ucrainene luate în vizor de Rusia: "Am filmat cum s-a tras asupra locuințelor", spune Maloletka. Mai întâi a fost atacată zona de est a orașului Mariupol, alte părți ale localității rămânând relativ liniștite, oamenii putând să se miște și să lucreze mai mult sau mai puțin normal, după cum relatează fotograful.

Apărarea orașului Mariupol

În zilele următoare, la Mariupol au sosit tot mai mulți soldați ucraineni: "Toată armata a venit în oraș, pentru că nu a mai fost posibil să-și mențină pozițiile pe câmpurile din afara localității", explică Maloletka. A urmat intensificarea asediului - inclusiv asupra centrului din Mariupol. Au început și atacurile aeriene iar orașul a devenit și mai nesigur din cauza acțiunilor de sabotaj ale rușilor.

Între timp, deplasarea în Mariupol a devenit tot mai dificilă, pe străzi se puteau vedea tot mai puțini oameni, tot mai puține mașini. Legăturile telefonice sunt treptat întrerupte, ultimele se pierd pe data de 10 martie, după cum relatează Evgeniy Maloletka: "Oamenii au intrat în panică și au început să ne întrebe ce se întâmplă. Au încercat să obțină informații, au întrebat despre eventuale coridoare umanitare."

Înmormântări în curțile interioare

Ambii reporteri ucraineni i-au însoțit pe cei de la pompe funebre care ridicau cadavre din spitale. Multe cimitire sunt inaccesibile iar morții sunt înmormântați și în curțile interioare. Se fac și gropi comune, pentru că numărul victimelor a devenit prea mare: "S-a săpat o groapă lungă de aproximativ 30 de metri și adâncă de trei metri. În ea au fost puse cadavre din spitale."

Mstyslav Chernov și Evgeniy Maloletka au văzut cu ochii lor cum și copiii au devenit victime ale războiului: "Toți copiii aduși la spital și pe care noi i-am fotografiat, sunt morți. Copii de 15 ani, dar și bebeluși de trei luni au murit în urma asediului. Este foarte greu să uiți de moartea copiilor."

Distrugerea orașului

Infrastructura din Mariupol a fost distrusă aproape în totalitate: spitale, dar și o secție de pompieri, cu toată aparatura folosită la stingerea incendiilor: "Au distrus secția de pompieri tocmai pentru a face imposibilă stingerea incendiilor în oraș și salvarea oamenilor din ruinele clădirilor de locuințe bombardate și pentru a sădi frica în rândul populației", crede jurnalistul.

Freedom of Speech Award 2022, Evgeniy Maloletka Mstyslav Chernov, Ucraina
Maloletka și Chernov, undeva în UcrainaImagine: Evgeniy Maloletka

A urmat intrarea în oraș a trupelor ruse: "Au venit cu tancurile și au distrus tot ce le-a ieșit în cale, după care au plecat mai departe, dintr-un cartier în altul. Este o tactică din Evul Mediu: atunci când nu poți cuceri și ocupa un oraș, mai bine îl distrugi."

Bombardarea unei maternități

Pe 9 martie, o bombă a lovit maternitatea unui spital. Cei doi se aflau în apropiere: "Am auzit un avion și au fost mai multe explozii. A fost o undă de șoc foarte puternică iar ferestrele de la casele din jur s-au spart. Am văzut că în jur erau numai ruine. Din pivnițe au ieșit oameni în stare de șoc. Am văzut cum au fost scoase femeile gravide. Niște imagini foarte grele", își expune Maloletka impresiile.

Evgeniy Maloletka nu crede argumentul rușilor, cum că în clădire s-ar fi aflat instalații și dotări militare. Doar o parte a clinicii fusese folosită ca spital militar.

Pericolul soldaților ruși

Ambii jurnaliști se aflau în spitalul grav avariat pentru a sta de vorbă cu femeile gravide când au apărut brusc tancuri rusești, povestește Maloletka: "Ne-am ascuns aproape toată ziua în spital. Am purtat halate albe și am pretins că suntem doctori, timp în care am filmat cum treceau tancurile rusești prin oraș."

În dimineața zilei de 12 martie, o unitate specială ucraineană a reușit să-i aducă pe cei doi jurnaliști într-un loc sigur. "Nu mai aveam mașină și ne puteam deplasa doar foarte limitat prin oraș. Polițiștii ne-au ajutat ulterior cu accesul la Internet prin satelit. Așa am reușit să transmitem informațiile."

Li s-a spus să meargă undeva în siguranță: "Ni s-a spus că, dacă ne prind rușii, ne vor obliga să spunem în fața camerei ce vor ei să spunem", explică jurnalistul. "Nu vreau să văd pe pielea mea cum tratează serviciile secrete ruse prizonierii."

Evacuarea din Mariupol

Pe 15 martie, Maloletka și Chernov au părăsit orașul asediat. "Ne-am deplasat foarte încet", își amintește Maloletka. "Pe drumul dintre Mariupol și Orichiv, în apropiere de Zaporojie, au existat puncte de control cel puțin în fiecare sat. Am trecut în total prin 15 sau 16 puncte de control rusești. Ne-am temut că o să ne confiște telefoanele, dar nu au făcut-o. Noaptea am trecut granița dintre trupele rusești și cele ucrainene."

Oameni de presă uciși sau răniți

Potrivit procuraturii generale din Ucraina, de la începutul războiului au fost uciși 18 reprezentanți ai mass-media. În plus, opt jurnaliști - patru bărbați și patru femei - au fost răpiți, alți trei jurnaliști sunt dați dispăruți. Alți 13 oameni de presă au fost răniți. Printre aceștia se numără nu doar ucraineni, ci și 19 reprezentanți ai mass-media din alte țări: Marea Britanie, Cehia, SUA, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Irlanda, Elveția, Franța și Lituania.

Deutsche Welle acordă Freedom of Speech Award din 2015. Distincția este decernată unor persoane sau inițiative care joacă un rol important în protejarea drepturilor omului și a libertății de exprimare în mass-media.