După moartea lui George Floyd: Când protestele devin globale | Global | DW | 08.06.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

După moartea lui George Floyd: Când protestele devin globale

Moartea afroamericanului George Floyd într-o intervenție a poliției din Minneapolis mobilizează oameni din lumea întreagă – inclusiv în Germania. Până și activiștii sunt surprinși de rezonanța globală a acestui caz.

O pancartă cu numele George Floyd la o stație de metrou din Berlin

O pancartă cu numele George Floyd la o stație de metrou din Berlin

George Floyd nu a fost primul cetățean de culoare omorât de polițiștii americani într-o intervenție. Dar de data aceasta reacția a fost mult mai amplă decât în cazurile similare din trecut – nu doar în SUA, ci în lumea întreagă. În nenumărate orașe pe toate continentele, sute de mii de oameni au ieșit în stradă la finalul săptămânii trecute pentru a demonstra împotriva rasismului generalizat și a violenței poliției.

Noi dezbateri despre rasism

"Am fost cu adevărat surprins", spune Tahir Della. Bărbatul de 58 de ani este în conducerea Inițiativei pentru Persoanele de Culoare din Germania (ISD), unul din grupurile de interese cele mai vechi din Republica Federală. El s-a declarat surprins "că acest caz a fost atât de mediatizat, că atât de mulți oameni s-au solidarizat", că se discută despre "rasism generalizat" în opinia publică.

ISD nu a primit nicicând atât de multe solicitări de interviuri, spune Della. Dar s-au făcut progrese în cei 33 de ani de când se implică el în această organizație: persoanele de culoare se folosesc acum activ de dreptul lor de a participa la dezbaterile și evoluțiile din societate, crede Della. Există acum deputați și eurodeputați germani de culoare. Dar cetățenii de culoare, estimați la un milion în Germania, ar fi în continuare subreprezentați în domeniul public.  

Schimbarea prinde contur

Alte țări ar fi mai avansate decât Germania în modul de definire a rasismului, arată Della: "Există în continuare concepția că rasismul sau actele cu substrat rasist pot fi catalogate ca atare doar atunci când se poate dovedi și intenția din spatele acestor acțiuni."

Tahir Della

Tahir Della

De fapt, actele rasiste ar fi posibile și fără o intenție, deoarece atitudinea rasistă ar fi inculcată oamenilor încă din copilărie.

Tahir Della lucrează și ca expert referent pentru un program berlinez finanțat public, unde se ocupă de rasism și postcolonialism. Ca progres, el remarcă și formularea folosită după atentatul din orașul Hanau, în februarie, când un extremist de dreapta a ucis opt persoane de origine străină, printre care și un tânăr din România: "Atunci s-a folosit în presă în premieră termenul de rasism pentru a explica actul criminal comis", după ce anterior se vorbea de "xenofobie", de ură față de străini în cazuri similare. Această schimbare, crede Della, a intervenit și datorită activității permanente a numeroaselor grupuri de lobby.

Generație tânără politizată

Dar această sensibilizare sporită a opiniei publice ar explica doar parțial amploarea globală a reacțiilor după moartea lui George Floyd. Della crede "că mulți factori contribuie la crearea acestui ecou internațional": reacția dură din SUA și contextul pandemiei de coronavirus, care îi afectează în mod deosebit pe cetățenii americani de culoare, care ar fi în medie mai săraci și ar beneficia implicit de îngrijire sanitară mai proastă. Nu în ultimul rând a fost importantă înregistrarea video făcută de un amator în care se vede cum polițistul alb își apasă genunchiul minute în șir pe gâtul lui Floyd, care repetă că nu poate să respire, "I can't breathe", și își pierde până la urmă cunoștința.

Acest videoclip este și în opinia lui Aladin El-Mafaalani un factor important pentru reacțiile globale generate de acest caz. Sociologul din Dortmund a participat la o manifestație din orașul său din landul Renania de Nord-Vestfalia și s-a întrebat cum se poate ca un incident petrecut la o depărtare atât de mare poate să scoată mai mulți oameni în stradă decât lucrurile care se întâmplă chiar la Dortmund. Acolo, în aprilie 2006, gruparea teroristă neonazistă NSU l-a împușcat mortal pe Mehmet Kubaşık, care avea un chioșc în oraș. Abia în noiembrie 2011 s-a aflat că această crimă a fost doar una dintr-o serie întreagă de asasinate cu motivație rasistă.

Explicația pentru reacția mai amplă în cazul lui George Floyd ar fi, în opinia lui Mafaalani, postarea videoclipului pe Instagram, acolo unde filmarea a ajuns la numeroși tineri – "o nouă generație, mai bine conectată și datorită mișcării Fridays for Future, cu o nouă cultură a protestului".

Proteste la Londra pe timp de pandemie

Proteste la Londra pe timp de pandemie

Sociologul din Dortmund pleacă de la premisa că elevii de azi "sunt confruntați zilnic cu președintele american, cu lucruri legate de AfD, populismul de dreapta și aspecte similare, ceea ce contribuie la politizarea lor într-un fel deosebit".

Situația din Europa

Protestele arată de la bun început că violența motivată rasist a poliției nu este doar un fenomen american. Inițiativa Death in Custody (Moarte în detenție) documentează cazurile în care persoane de culoare au murit în Germania în timp ce se aflau în custodia poliției – din 1990 ar fi vorba de cel puțin 159 de cazuri.

Cel mai cunoscut caz este cel al lui Oury Jalloh, care a murit în 2005 la Dessau, în landul Saxonia Anhaltină, într-un incendiu în timp ce se afla într-o celulă din arestul preventiv al poliției. Potrivit expertizei legiste, el ar fi fost maltratat înainte de deces, iar incendiul ar fi fost potențat de anumite substanțe folosite.

Încrederea persoanelor de culoare în poliție ar fi pe cale de dispariție, crede Tahir Della, "pentru că acești oameni au mereu sentimentul că 'poliția nu este aici pentru a ne ajuta pe noi. Nu ne putem plânge la poliție, nu putem cere ajutor fără să ne temem' – această încredere trebuie reclădită."

Della face schimb de informații și experiență cu inițiative similare din alte țări europene, care anterior fuseseră puteri coloniale. Și acolo există campanii politice concrete împotriva acțiunilor rasiste ale poliției: "Există peste tot foarte multe paralele, chiar dacă societățile sunt atât de diferite de la o țară la alta."

Proteste în pofida epidemiei de coronavirus

Ceea ce se desfășoară în SUA sub motto-ul #BlackLivesMatter este practic tema centrală a protestelor în toate țările în care persoanele de culoare sunt discriminate. Tahir Della se bucură că în acțiunile de protest se implică și o parte din populația majoritară, "dar fără să o facă de pe o poziție de superioritate paternalistă, ci în mod solidar".

Della se declară îngrijorat doar de faptul că aceste proteste au loc tocmai în timpul pandemiei de coronavirus. Mulți demonstranți poartă mască de protecție, dar ei nu pot respecta distanța de ceilalți în cadrul unei mase de manifestanți. Della le cere deci organizatorilor și participanților la demonstrații să dea dovadă de prudență: "Aveți grijă, vă rog, să nu provocăm astfel o nouă creștere a numărului de infectări.

Vă mai recomandăm