După Ceaușescu, se încearcă din nou incriminarea avortului

Inițiativa legislativă, opera a doi deputați foști membri ai Partidului Oamenilor Tineri (POT), Radu-Mihail Ionescu și Monica Ionescu, soț și soție, a atras reacții dure din partea mai multor organizații neguvernamentale, dar și din partea unor parlamentari ai partidelor aflate la guvernare.

Senatoarea PSD Victoria Stoiciu a acuzat că proiectul celor doi deputați este „o inițiativă perversă pentru că nu interzice frontal dreptul la avort, dar face pași semnificativi în această direcție“, făcând referire la propunerea de modificare a Art. 202 (1) din actualul Cod Penal, care prevede că „Vătămarea fătului, în timpul naşterii, care a împiedicat instalarea vieţii extrauterine, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani“.

În textul inițiatorilor proiectului de lege, Art. 202 (1) incriminează cu aceeași pedeapsă și vătămarea fătului în timpul sarcinii, altfel spus, incriminează și întreruperea de sarcină până la 14 săptămâni permisă de legislația existentă: „Vătămarea fătului, în perioada sarcinii (sbl. n) sau în timpul naşterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieţii extrauterine, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani“.

Senatoarea Stoiciu avertizează că, dacă proiectul de lege ar fi votat, perioada până la care o femeie ar putea întrerupe sarcina s-ar reduce de la 14 săptămâni la 8 săptămâni. 

Rănile provocate de legea „decrețeilor“ încă nu s-au vindecat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a acuzat într-un comunicat de presă că inițiativa legislativă amintește de Decretul 770 emis în 1966 de Nicolae Ceaușescu prin care a fost interzis avortul.

Legea „decrețeilor“ a cauzat până în decembrie ʼ89, când a fost abrogată de noul regim, moartea multor femei gravide care au apelat la mijloace împroprii, deseori barbare, folosite de moașe și vraci pentru a scăpa de o sarcină nedorită.

De disperare, unele femei cu fătul în pântece se expuneau singure riscului de a-și pierde viața folosind în loc de forceps iglițe sau andrele de croșetat, extract concentrat de ghințură, oțet opărit și multe alte leacuri băbești. Bietele femei erau conștiente că nu mai puteau împărți sărăcia cu încă un suflet când totul era raționalizat, când își îmbăiau copiii cu apă caldă din calorifere, când găteau mâncarea noaptea pentru că doar atunci erau gaze cu presiune în aragaz, când se așezau la coadă la lapte de la patru dimineața.

Multe din rănile acelor ani, în care femeile însărcinate lipsite de mijloace contraceptive erau practic asimilate de regimul totalitar creșterii șeptelului de vite, nu s-au cicatrizat nici până azi. La fel cum traumele copiilor nedoriți încă mai bântuie în străfundurile societății, amintind de vremurile mamelor eroine.

Răspunzând acuzelor din partea ONG-urilor și a IICCMER, inițiatorii legii spun că nu vor decât pedepse mai mari pentru cei care agresează o femeie gravidă și nici pe departe restricționarea dreptului la avort.

Lumea nesigură în care femeile trebuie să aleagă să nască sau să întrerupă sarcina

România este a doua țară din lume în ceea ce privește mărimea raportului avorturi/populație, după Rusia. Media națională este de trei avorturi în viața unei femei, în timp ce în țările occidentale este de cel mult un avort.

Din 1990 până în 2023, statisticile înregistrează peste 8,2 milioane de întreruperi de sarcină la cererea femeilor gravide, însă acest indicator nu include și avorturile spontane care se produc mai ales în rândul femeilor de la țară sau din zonele defavorizate, care nu apelează în timpul sarcinii la control ginecologic.

Aproximativ 45% dintre fetele sub 15 ani devenite mame în statele Uniunii Europene provin din România, iar unul din zece nou-născuți are o mamă adolescentă.

În România, aproape o treime dintre copii trăiesc sub pragul de sărăciei. Mortalitatea infantilă ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de două ori mai mare decât media UE. Aproape jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcțional, iar bullyingul în școli și consumul de droguri au devenit indicatori care țin de siguranța națională.

În fiecare an, zeci de mii de femei sunt victime ale violenței domestice, dar statisticile poliției sunt cu mult depășite dacă luăm în calcul și cazurile în care victimele nu reclamă agresorul fie de frică, fie în virtutea mentalității arhaice că femeia trebuie să se supună bărbatului necondiționat, chiar și atunci când e bătută.

Alcoolismul, asimilat afecțiunilor psihice, de care suferă un milion de persoane potrivit statisticilor, majoritatea bărbați, se adaugă cauzelor care le determină pe gravide să renunțe la sarcină.

Acesta este tabloul care dă seama de cât de grea este decizia unei femei însărcinate de a aduce pe lume un copil sau de a merge la medicul ginecolog pentru a întrerupe sarcina.

Dincolo de legi, dincolo de afurisenia preoților care, unii dintre ei, predică nașterea fătului chiar și în cazurile de viol, dincolo de cazurile în care unii bărbați se dovedesc cu timpul a fi doar tați biologici, fără să se implice în creșterea copilului, femeile sunt deseori singure în luarea unei decizii.