După Osetia de Sud şi Abhazia, urmează Crimeea ?

Astfel, DIE WELT publică pe pagina 8 un comentariu semnat de Sascha Tamm, expert în problemele est-europene din partea fundaţiei Friedrich Naumann pentru Pace. Autorului nu-i scapă privirile pofticioase cu care Moscova priveşte spre Crimea, care aparţine Ucrainei. Rîvnita peninsulă este locuită în proporţie de peste 50% de ruşi fiind un important simbol al istoriei imperiale a Rusiei.

”Dăruită” în 1954 de către Uniunea Sovietică Ucrainei, după ce fosta republică sovietică şi-a cucerit independenţa, Crimea a redevenit interesantă pentru Moscova.

Politicienii ruşi călătoresc des în peninsulă şi nu pregetă să ţină inflamante discursuri naţionaliste. Deocamdată este greu de prevăzut care sunt priorităţile Moscovei în politica sa faţă de Ucraina. Precedentul georgian îndreptăţeşte însă liderii europeni să-şi pună această întrebare şi, în pofida tuturor dificultăţilor, autorul recomandă occidentului să continue dialogul cu Kremlinul.

„Piruete belgrădene” se intitulează comentariul publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG avînd ca punct de plecare cazul Osetiei de Sud. Serbia ar intenţiona, cu ajutorul adunării generale ONU care începe pe 16 septembrie, să se adreseze Curţii Internaţionale de Justiţie cerîndu-i să verifice dacă acordarea independenţei provinciei Kosovo a fost compatibilă cu prevederile dreptului internaţional. Pînă la izbucnirea conflictului din Caucaz, Serbia a putut miza pe sprijinul Rusiei, mai puţin însă acum fiindcă ce s-ar întîmpla dacă şi Georgia ar urma exemplu Serbiei?

Cu frica în sîn trăiesc trăiesc martorii principali ai unui proces care se desfăşoară în condiţii de maximă securitate la Tribunalul de Land din Karlsruhe împotriva unei bande de răufăcători români -se poate deduce din lectura unui articol publicat în PFORZHEIMER ZEITUNG, pornind şi de la unele informaţii prealabile difuzate de cotidianul ROMANIA LIBERĂ. Ramificaţiile reţelei mafiotice ar ajunge pînă în mediile politice citat fiind în primul rînd partidul România Mare. Dar şi statul român are de ce să se teamă şi anume, de bunul său renume , scrie ziarul german citat.

În pofida tuturor temerilor, piaţa vest europeană nu a fost invadată pe măsura prognozelor făcute de forţele de muncă din est după aderarea unor foste state comuniste la Uniunea Europeană -scrie DIE PRESSE iar migraţia unor firme occidentale spre est pare şi ea a fi fost un „fenomen trecător.”

Cetăţeanul de rînd începe să se teamă de diminuarea caracterului secret al datelor personale în societatea informaţională globală - constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG - referindu-se la aşa numitul summit german convocat de ministerul de interne. Completînd ideea, comentatorul crede că facilităţile pe care ni le oferă internetul îşi au preţul lor şi cu toate acestea, abuzurile înregistrate în tratamentul datelor personale au fost într-atît de masive încît i-a sensibilizat pînă şi pe liderii politici şi primele măsuri au fost deja luate. Ce-i drept, destul de tîrziu dar mai bine decît niciodată, conchide MÄRKISCHE ALLGEMEINE.

De notat că ziarele mai tematizează pe mai departe nominalizarea Sarei Palin pentru funcţia de vicepreşedintă a Statelor Unite în eventualitatea că Mc Cain,candidatul republican, va cîştiga alegerile. Cu Sarah Palin - scrie LE MONDE , Mc.Cain va călca pe urmele lui Bush.

Opţiunea acestuia pentru guvernatoarea de Alaska nu este lipsită de riscuri –crede DER STANDARD văzînd în alegerea făcută de candidatului republican dovada caracterului său aventuros.În comparaţie cu ferocitatea verbală cu care Sarah Palin l-a sfîşiat pe Obama, Mc.Cain făcea figura unui bărbat bătrîn, obosit , creînd un efect comic prin ambiţiile sale de a reforma puterea în ale cărei saloane stă instalat comod de peste un sfert de veac – conchide LA REPUBBLICA.