Dumnezeu a învins!

Portretele ortacilor sunt afişate chiar pe frontispiciul cotidianului berlinez DIE WELT, drama lor fiind detaliată pe nu mai puţin de patru pagini. Minunea de la San Jose îi întoarce pe cititorii germani în timp, mai exact în anul 1963, când un accident într-o mină din Lengede, urmat de o inundaţie, nu îndreptăţea nici o speranţă de supravieţuire. Şi totuşi, după 14 zile de căutări, un miner a văzut din nou lumina zilei. Astăzi, nimeni nu mai ştie nici cum îl cheamă şi nici ce soartă a avut după eliberare, dar mulţi germani îşi amintesc cu mândire de momentul salvării lui.

Cu totul altfel se anunţă acum viitorul ortacilor din Chile, după cum anunţă, la München, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. O "premieră în istoria umanităţii", "aterizarea pe pământ" a ţinut întreaga lume cu sufletul la gură. "Au intrat ca simplii mineri în subteran, la lumină ies ca vedete internaţionale" - titrează bavarezii, menţionând doar o parte din ofertele de scenarii cinematografice şi eventuale noi profesii cu care sunt bombardate familiile şi înşişi eroii din San Jose.

Salvare sau dotare?

Ceva mai reflexivi sunt francezii de la LA CROIX. Deşi se bucură de finalul fericit al unei posibile catastrofe, parizienii nu ezită să adreseze câteva întrebări celor responsabili de soarta minerilor, nu doar din Chile, ci de pretutindeni. "Sumele necesare pentru acţiunile de salvare nu ar fi fost mai chibzuit folosite în buna asigurare a condiţiilor de lucru, înainte de a se ajunge la accident? Nu sunt muncitorii, care acceptă asemenea condiţii, prea săraci pentru a-şi căuta o alternativă care să le asigure un viitor mai bun?"

Şi în Spania, EL PAIS dă Chile drept exemplu de solidaritate şi competenţă, dar uzează şi de stilul interogativ, pentru a atrage atenţia asupra condiţiilor precare de lucru din minele din întreaga lume.

În umbra succesului din Chile, rămân însă alte scene în care lucrurile încep uşor-uşor să prindă contur. La Paris, de exemplu, ministrul responsabil pe probleme de imigraţie, Eric Besson, a anunţat intenţia guvernului său de a aplica legislaţia privind libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene, evitând astfel sancţiunile anunţate de Bruxelles. "Franţa îşi va adapta legislaţia la cerinţele europene", titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, anunţând practic o posibilă soluţionare a conflictului iscat între Paris şi Bruxelles în urma acţiunilor de evacuare a taberelor de romi.

Dacă vestea anunţată de Paris va fi bine primită la Bruxelles, la Berna "dreptul persoanelor la libera circulaţie", ridică mai multe semne de întrebare. NEUE ZÜRCHER ZEITUNG găzduieşte un comentariu referitor la situaţia romilor şi la capacităţile limitate ale Uniunii Europene de a asimila un număr mare de persoane cu mentalităţi şi obiceiuri diferite.

"Atât timp cât în lume vor exista diferenţe enorme între păturile sociale, vom asista la mişcări migratoare; diferenţele trebuie eliminate", scriu elveţienii.

Şi, tot NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, relatează şi despre vizita fulger a Cancelarului german Angela Merkel la Sofia şi Bucureşti. În timp ce elveţienii amintesc problemele de imagine cu care se confruntă încă România şi Bulgaria în interiorul Uniunii Europene, publicaţia saşilor transilvăneni din Germania, SIEBENBÜRGISCHE ZEITUNG, o citează în ediţia online pe Angela Merkel, care s-a referit la minoritatea germană din România ca la "o punte solidă între Germania şi România".

Autor: Alina Kühnel

Redactor: Rodica Binder