Duelul cancelarilor la summitul UE | Europa | DW | 19.10.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Duelul cancelarilor la summitul UE

La Bruxelles s-au confruntat Angela Merkel şi Sebastian Kurz pe chestiuni legate de politica de migraţie. Christoph Hasselbach relatează de la summitul UE.

Izolarea este cuvântul cheie. Nimeni nu mai vorbeşte despre distribuirea refugiaţilor. Şefa cabinetului german Angela Merkel a insistat multă vreme asupra preluării refugiaţilor de către toate statele comunitare, pe baza unor cote fixe. Insistă şi acum, deşi este conştientă că nu are şanse în faţa puternicei rezistenţe a multor ţări membre.

Situaţia îl avantajează pe cancelarul austriac Sebastian Kurz, Viena deţinând preşedinţia rotativă a Consiliului UE până la sfârşitul acestui an. Scopul "de a nu-i mai aduce pe cei salvaţi din Marea Mediterană în Europa, ci de a-i trimite înapoi" a fost de mult atins şi chiar depăşit. "Dacă pleacă din Egipt, vor fi returnaţi, după acţiunile de salvare, tot în Egipt. Dacă pleacă din Libia, vor fi salvaţi tot mai mult de paza de coastă libiană şi retrimişi în Libia. Vrem să aplicăm acest model peste tot, întrucât astfel distrugem afacerile călăuzelor, ne asigurăm că nimeni nu mai ia calea exilului şi suntem siguri că nimeni nu se va mai îneca în Mediterană", a precizat Kurz.

Acţiune de salvare în Marea Mediterană

Acţiune de salvare în Marea Mediterană

În paralel, se vor diminua neînţelegerile din interiorul UE referitoare la distribuirea refugiaţilor, o dată cu reducerea valului de imigranţi. Cancelarul austriac declară că susţine solidaritatea europeană, care însă "poate avea diverse aspecte", ceea ce ar însemna că se pot cheltui bani sau se pot echipa graniţele pentru sporirea siguranţei. Reprezintă de fapt opusul a ceea ce a susţinut până acum cancelara Merkel. În urmă cu o lună, la summitul de la Salzburg ea spunea că "nu este sub nicio formă posibil, ca fiecare să îşi aleagă numai ce îi convine." Şi acum la Bruxelles, Merkel nu pare a-şi fi schimbat poziţia: "Cred că ne facem viaţa prea uşoară". La această "operă", lucrările trebuie să continue.

Naţiunile Unite cer UE să nu îi transforme pe refugiaţi în ţapi ispăşitori

Cancelarul austriac Kurz a devenit de o bună bucată de timp adversarul Angelei Merkel şi liderul mişcării care contestă distribuirea refugiaţilor. Printre aceştia se numără şi Polonia. Premierul Mateusz Morawiecki este încântat şi declară că "se vede că au înţeles spre ce direcţie trebuie să se îndrepte UE".

Şi totuşi, nu toţi sunt convinşi că lucrurile merg atât de bine precum le prezintă Kurz. Premierul luxemburghez Xavier Bettel a menţionat că invocata colaborare cu Egiptul nu funcţionează pe măsura aşteptărilor. Referindu-se la scopul comun de a înfiinţa centre de primire a refugiaţilor salvaţi în afara spaţiului comunitar, el a precizat că "toţi cred că este o idee excelentă, dar nimeni nu vrea să le găzduiască". Într-adevăr, în ciuda cuvintelor frumoase şi a promisiunilor financiare ale Bruxellesului, niciun stat nu şi-a anunţat disponibilitatea de a găzdui astfel de centre.

Centru pentru refugiaţi în Bangladesh

Centru pentru refugiaţi în Bangladesh

Responsabila comunitară pentru afacerile externe, Federica Mogherini atrage atenţia asupra colaborării cu ţările de origine din Africa. Ar fi un "parteneriat între egali" şi ar reprezenta "exact schimbarea calitativă, de care avem nevoie în relaţia cu Africa. Africa este vecinul nostru direct şi am realiza o investiţie strategică pentru anii viitori." Participanţii la summit au decis organizarea unei întâlniri, la finele lunii februarie, cu statele din Liga Arabă, pentru a combate împreună migraţia ilegală.

Direcţia pe care a ales-o UE în privinţa migraţiei este însă complet falsă, după cum consideră Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi: "Tonul dezbaterii politice şi imaginea unei Europe luate cu asalt nu sunt doar prea puţin utile, ci cât se poate de departe de realitate", se arată într-o declaraţie a lui Grandi. "Nu avem voie să uităm că avem de-a face cu vieţile oamenilor. Dezbaterile sunt binevenite, dar refugiaţii şi imigranţii nu pot fi transformaţi în ţapi ispăşitori".