Tentația de a renunța la democrație

Sunt rare ocaziile în care reprezentanții a șapte partide politice românești se așează pe aceeași scenă și răspund întrebărilor puse de specialiști și public. „Spațiul pentru consens este foarte strâmt în politica românească”, observă șeful Reprezentanței UE la București, Angela Cristea, plăcut surprinsă de disponibilitatea inedită la dialog. Sigur, tema propusă de Centrul de Expertiză Europeană Europuls a fost generoasă – „Viziunea României asupra viitorului Uniunii Europene” – și ar trebui să încapă în acel spațiu strâmt al consensului politic. Dar, la București, de ceva vreme, nimic nu mai este sigur, nimic nu mai este predictibil.

Absorbția grea a fondurilor UE și primarii captivi

În calitatea sa de ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, reprezentantul ALDE la dezbaterea Eurosfat 2018, a ținut să dea asigurări că politica externă nu poate fi una de partid, ci națională. În realitate, însă, în ultimii zece ani, politicienii români au ales fie să demonizeze Uniunea Europană, fie să o idealizeze. Acest narativ incoerent, un discurs dublu, a alimentat o ambiguitate de periferie care nu a permis României să afișeze o verticalitate la nivel comunitar, crede fostul premier Dacian Cioloș, fondatorul partidului Mișcarea România Înainte. De fapt, imaginea proiectată acum de autoritățile de la București apare dezastruoasă în descrierea surprinsă de fostul comisar european: fără predictibilitate, fără proceduri transparente și fără rigurozitate în folosirea resurselor financiare europene. România este prima la fraude cu fondurile comunitare, iar printre cei acuzați de aceste nereguli se află personaje la vârful coaliției de guvernământ, și-a încheiat radiografia Dacian Cioloș.

În același registru a punctat și liderul USR, Dan Barna: Guvernul de la București preferă să îi țină pe primari la mâna bugetului, iar acestora le convine pentru că accesarea fondurilor europene este nu doar mai complicată, ci și mai verificată. Barna a mai atras însă atenția asupra unui pericol iminent: există, la partidele din coaliția majoritară de la București, tentația de a renunța la democrație, iar aceasta înseamnă că România ratează oportunitatea de a fi jucătorul cel mai important est-european într-o Uniune care a ieșit în picioare din criză.

Provocați de fostul ministru de Externe Lazăr Comănescu să aleagă între o Europă federală și una interguvernamentală, politicienii români au ales între o tranșare explicită și prudență. Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler sugerează o descentralizare printr-o Europă a regiunilor și a comunităților, social-democratul Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene, crede că proiectele comune sunt cele care pot aduce mai multă funcționalitate Uniunii, șeful liberalilor Ludovic Orban vede o integrare mai acentuată acolo unde vor cetățenii, nu politicienii, useristul Dan Barna este mai radical și susține o federalizare, iar Dacian Cioloș, de la România Împreună, sugerează federalizarea treptată pentru că o forțare ar accentua tendințele centrifuge. Un lucru este limpede și este concluzia pusă de fostul ministru de Finanțe Ioana Petrescu, acum afiliată partidului ProRomânia: Europa nu mai poate merge mai departe așa cum o face acum.

Vrăjitoarea vânată pentru a ascunde eșecuri interne

În ultimele campanii s-a cam practicat alungarea alegătorilor, amintește Orban. Cum vinzi această Europă publicului asediat de populisme lejer de consumat și, mai ales, cum îi aduci la vot pe europeni? Și aici părerile sunt împărțite: Petrescu propune comasarea alegerilor naționale cu cele europene, Barna crede că politicienii trebuie să facă efortul de a le spune oamenilor că sunt europeni și că alegerile sunt despre ei, iar Cioloș pledează pentru candidați relevanți în locul sinecurilor.

Președinția română a Uniunii, apropierea alegerilor europarlamentare și „Drumul spre Sibiu”, cum se numește proiectul de reformă post-Brexit, sunt bornele relevante în viitorul imediat. Pentru a trece cu succes prin aceste provocări, a remarcat ministrul Negrescu, e nevoie nu doar de politicieni, ci și de experți. Și ar mai fi un detaliu de care partidele de la București ar trebui să țină cont și pe care l-a pus în lumină șefa misiunii comunitare la București: Uniunea Europeană nu trebuie să fie ostatica disputelor politice de la București și să nu devină vrăjitoarea vânată pentru neputințele și erorile interne ale puterii și opoziției.