1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Droguri şi terorism

Petre Iancu9 mai 2007

Pe plan mondial traficanţii de droguri spală aproape 250 de miliarde de euro anual – iată una din informaţiile îngrijorătoare furnizate de cea de a 25-a conferinţă internaţională consacrată luptei contra stupefiantelor, care are loc actualmente la Madrid. Ea nu e singura. Alertă stîrneşte îndeosebi complicitatea dintre traficanţi şi terorişti.

https://p.dw.com/p/B1D0
Imagine: AP

In capitala Spaniei atenţia s-a concentrat în special asupra Americii Latine: Columbia, cel mai mare producător de cocaină din lume, le-a cerut europenilor să se implice mai activ în combaterea traficului de substanţe halucinogene. S-a deplîns la Madrid regretabila creştere a livrărilor de droguri către Europa, din pricina Venezuelei, al cărei preşedinte a denunţat recent colaborarea cu autoritatea antidrog a SUA.

Hugo Chavez, liderul de la Caracas, şi-a motivat demersul, afirmînd că SUA s-ar folosi de lupta antidrog pentru a-şi plasa militarii în America Latină. Fapt este, că de sporirea cifrei de afaceri a traficanţilor de droguri profită teroriştii.

Că lupta împotriva traficului de droguri e strîns legată de combaterea globalului terorism islamist a reieşit, la Madrid între altele din declaraţiile şefei agenţiei americane antidrog, Karen Tandy. Potrivit ei, corelaţia dintre traficul de droguri şi finanţarea terorismului e nu doar cît se poate de reală, ci şi vizibilă, zi de zi, în Afganistan. „Ştim că talibanii şi traficanţii de droguri se susţin reciproc în lupta împotriva forţelor aliate”, a declarat ea textual.

Grupările teroriste utilizează tot mai frecvent fondurile provenite dein comerţul cu stupefiante pentru a cumpăra muniţie şi explozive de felul celei utilizate în atentatele asupra trenurilor din Madrid, în care şi-au pierdut viaţa şi mulţi români. Potrivit anchetei autorităţilor spaniole, atentatele de la 11 martie 2004, în care au fost ucişi la Madrid aproape 200 de oameni au fost comise cu complicitatea unui delincvent marocan, convertit la jihad. Omul furnizase fondurile necesare achiziţionării substanţelor explozive din profitul realizat din comercializarea pilulelor de ecstasy şi a haşişului.

E clar prin prin urmare cît de importantă este cooperarea internaţională în lupta împotriva traficului de stupefiante, şi nu în ultimul rînd ameliorarea şi intensificarea schimburilor de informaţii. Or, tocmai în domeniul colaborării s-a înregistrat în ultima vreme un pernicios recul. Venezuela, condusă de Hugo Chavez, un lider autocrat, marxist şi antiamerican, a denunţat la finele anului trecut colaborarea cu departamentul antidrog de la Washington. Chavez a afirmat că americanii ar profita de „pretextul combaterii comerţului cu stupefiante” pentru a infiltra ţările latino-americane.

In răstimp, drogurile sudamericane se găsesc în cantităţi din ce în ce mai abundente şi la preţuri tot mai modice pe bătrînul continent. Deplorabila involuţie nu i se datorează însă Columbiei. Deşi este cel mai mare furnizor de cocaină din lume, cu o producţie estimată la aproximtiv 700 de tone anual, Columbia a pus în aplicare un plan amplu de contracarare a culturilor, de diminuare a recoltelor şi de combatere a traficului de droguri, ce finanţează operaţiunile gherilei marxiste columbiene. Cu ajutorul unor substanţiale subvenţii americane, oficialităţile de la Bogota, reprezentate la Madrid de ministrul columbian al apărării, au spart toate recordurile în materie de reducere a suprafeţelor cultivate cu materia primă a cocainei, planta numită coca.

Organizarea la Madrid a celei de-a 25-a ediţii conferinţei pentru represiunea stupefiantelor, la care participă 84 de ţări afectate, nu este întîmplătoare, devreme ce Spana a devenit placa turnantă a traficanţilor, care exportă în Europa droguri de provenienţă latino-americană. Dar Spania nu este unica poartă de intrare a stupefiantelor. Rutele traficanţilor s-au diversificat în ultimii ani, confundîndu-se parţial cu cele utilizate de terorişti şi de imigranţii ilegali din nordul Africii.