Lupta pentru câștigarea majorității parlamentare la Chișinău

A mai rămas o zi până la încheierea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Principala luptă s-a dat între două forțe politice mari: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS). Încurajat de victoria din alegerile prezidențiale din 2020, PAS își dorește o majoritate și la parlamentare. De cealaltă parte, BECS încearcă să demonstreze că mai este susținut de popor și poate obține o victorie meritată. DW a stat de vorbă cu analiștii politici de la Chișinău despre actuala campanie electorală, șansele partidelor mai mici de a intra în Parlament, dar și despre posibile scenarii postelectorale.

Turul 3 al alegerilor prezidențiale

Majoritatea sondajelor date publicității în această campanie electorală arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are cele mai mari șanse să câștige aceste alegeri. După ce Maia Sandu, ex-președinta PAS, a reușit să-l devanseze pe Igor Dodon la prezidențiale, actuala campanie electorală pare o continuare a alegerilor din toamna trecută. Actuala președintă a R. Moldova și PAS au promovat activ aceste alegeri anticipate, afirmând că Parlamentul anterior este unul nereprezentativ pentru cetățeni, cu mulți deputați transfugi sau implicați în scheme de corupție. PAS s-a lansat favorită în campanie, iar mai mulți analiști de la Chișinău iau în calcul un scor bun pentru partid, chiar o majoritate.

Mihai Mogîldea, expert în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău (IPRE), este de părere că PAS va reuși să-și mărească numărul de voturi datorită campaniei și prezenței masive în regiuni.

„Partidul Acțiune și Solidaritate a reușit să vină cu o strategie de campanie mult mai eficientă, mai bine organizată și probabil mai vizibilă în satele și raioanele R. Moldova. Acest lucru este explicabil de faptul că partidul are mai multe organizații teritoriale, o prezență mare, inclusiv în regiunile unde în mod tradițional obține mai puține voturi. De asemenea, există mai mult entuziasm în rândul susținătorilor PAS, după victoria de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. În același timp, în mod normal, partidul a încercat să beneficieze de pe urma încrederii alegătorilor în președinta Maia Sandu. Evident că s-a realizat un transfer de imagine de la președintă către PAS, lucru care a fost contestat de unii observatori care, pe bună dreptate, au identificat anumite semnale prin care PAS a încercat să facă acest transfer. Eu nu aș sancționa foarte dur acest transfer pentru că el vine într-un mod natural și partidul nu se poate rupe de conexiunea strânsă cu președinta Maia Sandu într-un timp atât de scurt. Ba mai mult, legislația în vigoare, care practic obligă președintele să renunțe la orice funcție de partid, este una prost elaborată și ar trebui modificată”, a comentat pentru DW expertul.

Aceeași stângă cu „sperietorile” sale din vest

Chiar de la începutul campaniei electorale Partidul Socialiștilor din R. Moldova a făcut o mișcare politică neașteptată pentru toți. În pofida acuzațiilor reciproce și replicilor dure între liderul socialiștilor, Igor Dodon, și liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, aceștia au reușit să bată palma, uitând de supărările istorice venite odată cu plecarea de la comuniști a lui Dodon. Astfel, cele două partide au format Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BESC), punându-l cap de listă pe Voronin, cel de al treilea președinte al R. Moldova. Blocul s-a lansat în electorală chiar din primele zile de la creare, încercând să demonstreze că pierderea lui Dodon din alegerile prezidențiale din 2020 nu a fost decât o greșeală a alegătorilor.

Potrivit jurnalistului de la anticoruptie.md, Mădălin Necșuțu, BECS nu și-a schimbat retorica nici în această electorală, mizând pe alegătorii de stânga și punând accentul pe „sperietorile” din vest.

„În primul rând, prestația BESC s-a bazat pe un discurs vechi. S-a mers pe un discurs geopolitic. Un discurs care divizează societatea moldovenească. Ei nu au venit cu nimic concret, în sensul unui program electoral bine pus la punct, și s-au axat pe promisiuni din zona de stânga, pe protecție socială. În general, în comparație cu alegerile prezidențiale, campania nu diferă. Vedem că principalul mesaj este „Moldova este în pericol. Nu dăm țara străinilor”. Este din start un mesaj xenofob și se merge din nou pe aceeași sperietoare - UE și NATO, care ar fi dăunătoare pentru R. Moldova. Vedem același conservatorism din punct de vedere religios și accent pe familia tradițională, dar și pe același mesaj prorusesc. La fel nu vedem schimbări nici pe dezinformare. Se ventilează foarte multe știri false și vedem că atacurile nu merg spre concurentul lor direct, PAS, ci spre președinta Maia Sandu”, susține jurnalistul.

Cine va fi al treilea?

La începutul campaniei electorale, analiștii de la Chișinău erau de părere că, în afară de cele două partide lidere, în viitorul Parlament vor accede alte două partide de stânga – partidul condus de Renato Usatîi și Partidul „Șor”. Totuși, ultimul sondaj „Barometrul Opiniei Publice” arată că doar partidul condus de Ilan Șor ar trece pragul electoral (cu 6%), iar Blocul „Renato Usatîi” ar acumula doar 4,6%, chiar dacă în alegerile prezidențiale, Usatîi a luat aproape 17%.

Jurnalistul Victor Nichituș crede că, în pofida faptului că mai multe sondaje nu îl dau învingător pe Usatîi, blocul condus de acesta totuși va trece pragul electoral.

„Dacă vorbim de alte formațiuni politice mici, în opinia mea, aici este de fapt cheia acestor alegeri. Am menționat în mai multe note de blog că formațiunile mici ar putea fi surpriza acestor alegeri. Mă refer la trei formațiuni mici, care sunt în sondajele electorale la coada clasamentului. Este vorba de formațiunea unionistă AUR, care are propriul bazin electoral și aici fac trimitere la o cercetare de opinie publică în care se arată că în R. Moldova sunt cel puțin 30 și ceva la sută din respondenți pentru unirea cu România. Este vorba despre Partidul Democrat, care are un număr impunător de primari, iar aceștia dacă se vor activiza ar putea să aducă partidul dincolo de bariera de 5% și să treacă în parlament. Și, probabil, există un mare număr de nemulțumiți față de partidul socialiștilor, iar voturile ar putea să ajungă la formațiunea condusă de Iurie Muntean și Mark Tkaciuk, adică Congresul Civic. Acestea sunt cele trei formațiuni politice, care ar putea să dea surpriză. Nu știu dacă toate trei, dar cel puțin una ar putea să constituie surpriza acestor alegeri anticipate”, a conchis pentru DW expertul.