Două treimi din germani vor un lockdown mai dur | Germania | DW | 02.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Două treimi din germani vor un lockdown mai dur

Numărul infectărilor cu coronavirus este în creştere în Germania. Şi ce fac politicienii? Se ceartă din cauza managementului de criză, spre nemulţumirea cetăţenilor, după cum relevă sondajul ARD-Deutschlandtrend.

Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, formaţiunile creştin-democrate CDU şi CSU, la guvernare, ar avea cel mai mult de pierdut. Potrivit sondajului actual ARD-Deutschlandtrend, realizat de institutul demoscopic infratest-dimap, la solicitarea postului public de televiziune ARD, suportul pentru formaţiunile conservatoare-surori a scăzut cu şase la sută din martie până acum. Astfel cele două partide se află iarăşi în punctul în care s-au aflat la începutul pandemiei de coronavirus, în jurul valorii de 27 la sută.

Dacă duminică ar fi alegeri în Germania...

Dacă duminică ar fi alegeri în Germania, acesta ar fi rezultatul

Uniunea Creştin Dedmocrată/Creştin Socială pierde în continuare din încrederea cetăţenilor, din motive multiple. Mai întâi din pricina scandalului avându-i în centru pe mai mulţi lideri ai formaţiunilor creştin-democrate, care s-au îmbogăţit din intermedierea unor măşti medicale de protecţie. În al doilea rând din cauza disputelor interne privind măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus, care au culminat la începutul acestei săptămâni cu scuzele prezentate public de cancelara Merkel, un fapt fără precedent. De asemenea, prăbuşirea în sondaje este influenţată de disputa nesoluţionată privind candidatul conservator la funcţia de cancelar la alegerile parlamentare din toamnă.

Markus Söder câştigă, Armin Laschet pierde

Premierul bavarez şi lider al formaţiunii Uniunea Creştin Socială, Markus Söder, şi premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet, care este şi noul preşedinte al Uniunii Creştin Democrate, reprezintă curente diferite de combatere a pandemiei. În timp ce Söder vrea măsuri dure, Laschet este ezitant şi vrea să folosească vacanţa de Paşte pentru a decide felul în care va continua combaterea pandemiei. Potrivit ARD-Deutschlandtrend, nehotărârea lui Laschet nu este pe placul cetăţenilor.

Cine ar fi candidatul cel mai potrivit la funcţia de cancelar al Germaniei?

Cine ar fi candidatul cel mai potrivit la funcţia de cancelar al Germaniei?

În timp ce premierul executivului regional de la Düsseldorf a pierdut trei la sută din simpatia electoratului, comparativ cu luna martie, simpatia omologului său bavarez a crescut cu trei procente în acelaşi interval de timp. Söder pledează pentru un lockdown dur cu interdicţia ieşirii din case pe timp de noapte în zonele cu incidenţă crescută. Această solicitare se bucură de sprijinul a tot mai mulţi cetăţeni. Numărul celor care îşi doresc măsuri mai dure de îndiguire a pandemiei de coronavirus a ajuns la 48 la sută, cu 16 la sută mai mult decât în martie. Numai 24 la sută din cei chestionaţi mai cred că măsurile actuale sunt suficiente şi justificate, cu 14 la sută mai puţin decât în urmă cu o lună.

Două treimi pentru lockdown

Majoritatea repondenţilor ARD-Deutschlandtrend, cetăţeni germani cu drept de vot, sprijină apelul medicilor de la ATI, care cer un lockdown dur pentru evitarea suprasolicitării spitalelor. Medicii pledează pentru un lockdown dur cu o durată de două-trei săptămâni, urmat de analizarea posibilităţii unor relaxări, în condiţii de testare masivă şi măsuri de protecţie conexe.

Epidemiologi şi virusologi anticipează un al treilea val de infectări, care va lovi Germania cu o forţă fără precedent. Pe acest fundal şi cancelara Angela Merkel se pronunţă pentru măsuri restrictive dure, dar ea nu a reuşit până acum să se impună în faţa guvernelor regionale.

Cancelara Angela Merkel

Angela Merkel nu reuşeşte să se impună în faţa premierilor regionali

Management de criză aspru criticat

Guvernul federal şi cele 16 guverne regionale nu au mai fost atât de divizate ca acum în privinţa măsurilor corecte de combatere a pandemiei. Disputa care a avut loc cu mai bine de o săptămână în urmă în cursul unei şedinţe-maraton nocturne, nu este deloc pe placul cetăţenilor. Dacă la începutul pandemiei 80 la sută din ei s-au declarat mulţumiţi de managementul de criză asigurat de guvernul federal şi de cele regionale, acum numai 19 la sută mai consideră asta. Patru din cinci repondenţi sunt împotriva măsurilor decise de guvernul federal împreună cu premierii regionali.

Cu două luni în urmă, simpatizanţii CDU/CSU şi cei ai ecologiştilor s-au declarat încă, în majoritatea lor, mulţumiţi de managementul de criză. Acum însă, nemulţumirea predomină în toate taberele politice.

Teste, vaccinări, ajutoare financiare - mai nimic nu funcţionează cum trebuie

Există mari îndoieli şi în privinţa organizării managementului de criză. Cetăţenii cred că mijloacele aflate la dispoziţie pentru combaterea pandemiei nu sunt deloc folosite la modul optim. În plus, cetăţenii sunt de părere că managementul de criză este neclar şi nu inspiră încredere. 78 la sută din cei chestionaţi se plâng că guvernul a promis sistematic mai mult decât a putut duce la îndeplinire. Iar 68 la sută din ei consideră că s-a făcut prea puţin pentru ajutarea celor nevoiaşi în decursul pandemiei.

63 la sută din germani au declarat de asemenea că nu mai ştiu în prezent ce la este permis să facă şi ce nu. De aceea, 62 la sută au ajuns la concluzia că pandemia dovedeşte incapacitatea Germaniei de a gestiona eficient crizele.