Dosarul 10 august: ce șanse are după compromiterea probelor

Câțiva dintre antreprenorii Justiției autohtone au ales, cumva intenționat, un circuit care să  aneantizeze tot ceea ce era împotriva liderilor Jandarmeriei, acuzați că au reprimat violent protestul pașnic din 10 august 2018, din fața Palatului Victoria. Redeschiderea dosarului oferă o perspectivă optimistă în care magistrații români ar putea demonstra că nu totul e atât de putred în jurul acestui caz, după ce toate structurile de forță autohtone răsuflaseră ușurate crezând că scapă basma curată. Ce s-a schimbat, însă, la vârful Justiției, pentru a putea crede într-o rezolvare rapidă și corectă a unui dosar cu ramificații complicate? 

În primul rând, șefa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procuroarea Georgiana Hosu, care a compromis în primă fază dosarul, și-a dat demisia, după ce soțul ei, fost polițist, a fost condamnat pentru instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Georgiana Hosu a fost numită în această funcție de președinte, cu toate că acesta îi cunoștea vulnerabilitățile, iar ea, ulterior, a pus umărul la salvarea șefilor Jandarmeriei. 

În al doilea rând, dosarul se întoarce la procurorii militari, dar această revenire nu înseamnă neapărat o accelerare a anchetei. Dosarele istorice au stat decenii întregi la Parchetul Militar și marii vinovați încă nu au fost pedepsiți. Totuși, procurorul militar care a declanșat ancheta, Bogdan Pârlog, care știe bine dosarul, nu e neapărat optimist. A vorbit despre multe imagini care nu mai pot fi recuperate, dar și despre anularea altora: "Să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz (Doru Stoica) a dat soluție (de clasare a dosarului), a și restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică a telefoanelor respective." Dacă le-ar fi verificat, procurorul ar fi găsit toate mesajele organizării represiunii, fiindcă întreaga comunicare s-a făcut pe WhatsApp.

Nu e clar, deci, dacă probele rămase mai pot duce la o soluționare serioasă a cazului. În plus, spre deosebire de Mineriadă și Revoluție, unde faptele sunt imprescriptibile, în cazul reprimării de la 10 august, termenul de prescripție pentru purtare abuzivă este ridcol de mic.

Dosarul 10 august a fost început de Secția Parchetelor Militare, care s-a autosesizat, imediat după manifestația din 2018. Atunci, peste 100.000 de oameni au venit în fața guvernului să strige împotriva guvernului PSD, să o susțină pe Laura Codruța Kövesi, demisă din fruntea DNA, și să se revolte din cauza modificărilor aduse legilor justiției și Codurilor penale. Jandarmii au intervenit în forță, folosind bastoanele de cauciuc și gaze lacrimogene împotriva manifestanților pașnici. Peste 700 de persoane au avut de suferit din cauza grenadelor lacrimogene sau pentru că au fost bătute, și au depus sesizări penale după 10 august 2018, considerându-se părți vătămate.

Anchetatorii nu au reușit încă să afle dacă a existat o regie a reprimării manifestanților, și dacă da, cine a gândit-o și de ce. Apoi, cine a ordonat folosirea violenței împotriva protestatarilor și cine sunt responsabilii politici ai înăbușirii dure a protestului.

Totuși, în mai 2019, șefii Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, și colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, au fost acuzați pentru complicitate la abuz în serviciu și "complicitate la participație improprie la purtare abuzivă". În cele din urmă, ei au fost salvați de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), unde a fost mutat dosarul, după ce Jandarmeria a făcut o sesizare, acuzând că pe 10 august 2018 a avut loc o încercare de lovitură de stat. Ipoteză lansată și susținută de PSD, dar infirmată. În final, în 2020, cei trei lideri ai Jandarmeriei au fost scoși de sub urmărire penală de DIICOT, dar acuzațiile împotriva jandarmilor cu grade mici au fost trimise înapoi Secției Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor.

Odată cu redeschiderea Dosarului 10 august se amână acțiunile la CEDO pe care le pregăteau mai mulți avocați ai victimelor și reîncepe bătălia pentru salvarea foștilor capi ai jandarmilor. Dintre ei, Laurenţiu Cazan a fost avansat locotenent-colonel și este adjunct al directorului general al Jandarmeriei Municipiului București, în vreme ce coloneii Gheorghe Sebastian Cucoş de 45 de ani și Cătălin Sindile de 43 de ani s-au pensionat.

Deocamdată, n-au fost luate în discuție foarte în serios responsabilitățile politice. Mai pot afla procurorii de unde au venit ordinele? A fost implicată fosta ministră a Internelor, Carmen Dan? Cine altcineva mai putea opri violențele? Ce rol a avut colonelul Cătălin Paraschiv, omul în alb, care îi dirija în Piața Victoriei pe jandarmii înarmați până în dinți? De ce, așa cum spunea procurorul Pârlog, o parte dintre proiectile era îndreptată împotriva persoanelor care protestau pașnic? De ce oamenii care provocau nu au fost izolați? Magistrații care au încercat compromiterea dosarului vor fi trași la răspundere? Multe alte întrebări pot fi puse și nu e clar dacă procurorii care preiau cazul vor avea curajul să meargă până la capăt repede sau dacă se vor lăsa copleșiți de puterea unor instituții care vor să-și salveze onorabilitatea.