Dosarele Stasi: (nu chiar) la final | Germania | DW | 17.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Dosarele Stasi: (nu chiar) la final

Moștenire a revoluției pașnice din fosta RDG, Oficiul Arhivelor Stasi dispare cu numele. Spiritul său va dăinui însă - în alt loc.

Avem de-a face cu o cifră impresionantă, de-a dreptul gigantică: din 1991 și până în prezent au fost depuse 7.353.885 de cereri de acces la dosarele Ministerului Securității Statului (MfS).

Aproape jumătate (46%) au venit de la persoane care doreau să afle ce știa despre ele poliția secretă din defuncta RDG, cunoscută sub numele de ”Stasi”. Despre viețile lor private, despre opiniile lor politice, despre planurile de evadare.

Urmăriţi videoclipul 02:52

Poliția politică RDG-istă și miile de saci plini cu secrete

Toate aceste aspecte, laolaltă cu multe altele, sunt consemnate în rapoartele întocmite de informatori pe parcursul a 40 de ani de RDG. Este vorba despre circa 111 kilometri de dosare!

În timpul revoluției pașnice din 1989/90, militanții pentru drepturile civile din RDG au împiedicat distrugerea acestei moșteniri a Stasi. Dosarele au fost deschise și datorită angajamentului lor neobosit, întâmpinat cu rezerve puternice în Vest.

Saci de carton doldora de dosare întocmite de Stasi. Arhiva din Mecklenburg-Pomerania Anterioară

Saci de carton doldora de dosare întocmite de Stasi

În scopul studierii dosarelor, în Germania reunificată a fost creată o nouă instituție purtând o titulatură mai puțin obișnuită: Însărcinatul Federal pentru Arhivele Serviciului de Securitate al fostei Republici Democrate Germane. În limbaj colocvial, acest organism este numit ”Oficiul Arhivelor Stasi”. 

Aniversările căderii Zidului suscită interes 

Roland Jahn, fostul militant pentru drepturile civile din RDG, va intra în istorie ca ultim șef al oficiului, în contextul în care această instituție - unică din punct de vedere istoric - își pierde independența la 17 iunie. La 31 de ani de la salvarea lor, dosarele ajung în Arhivele Federale, conform hotărârii luate de Bundestag în noiembrie 2020, după ani de zile de controverse.

Roland Jahn

Roland Jahn

Era, prin urmare, cât se poate de clar că al 15-lea raport de activitate prezentat de Jahn va avea caracterul unui bilanț final.  

În 2020, relevă raportul, au fost depuse 23.686 de cereri de studiere a dosarelor, semnificativ mai puține decât în anul precedent, când instituția a primit 35.554 de solicitări.

Raportat la tendința din ultimii ani, numărul relativ mare de solicitări din 2019 este posibil să se fi datorat între altele celei de-a 30-a aniversări a căderii Zidului Berlinului - același fenomen putând fi observat și la cea de-a 25-a aniversare. Se pare că mediatizarea deosebit de puternică a acestui eveniment istoric declanșează nevoia multor oameni de a se confrunta mai intens cu propriul trecut.

Urmăriţi videoclipul 02:51

Arhivele Securității: "Persoane foarte dragi au fost, de fapt, turnători"

Mai cu seamă pentru oamenii din fosta RDG, Stasi a jucat adesea un rol dureros. ”Unii au nevoie de o lungă perioadă de pregătire sufletească pentru a se confrunta cu propria poveste de viață”, spune Roland Jahn, subliniind că aproximativ 20 la sută provin acum de la rude ale unor persoane decedate, care doresc să afle mai multe lucruri despre viața părinților și bunicilor lor în Germania divizată. 

Cereri de studiere a dosarelor Stasi vin din toată lumea

Faptul că Stasi a fost și este mult mai mult decât o problemă exclusivă a RDG reiese și din alte cifre. Mai bine de 400.000 de cereri de studiere a dosarelor provin din vechile landurile germane, din vest, ceea ce reprezintă mai mult de 12%. Există, de asemenea, un interes mondial pentru dosarele Stasi, reflectat în statisticile privind cererile din străinătate: 21.000 de cereri din 100 de țări.

Expoziţie permanentă în curtea fostei centrale Stasi din cartierul berlinez Lichtenberg

Expoziţie permanentă în curtea fostei centrale Stasi din cartierul berlinez Lichtenberg

Oficiul Arhivelor Stasi nu are nicio informație despre cine se află în spatele lor. Însă faptul că ar putea fi vorba și de persoane cu un trecut în RDG este o presupunere legitimă. Mulți dintre ei s-au mutat din estul Germaniei în vestul ţării sau au emigrat. 

Oficiul rămâne în amintire ca o poveste de succes, admirată în întreaga lume. A servit multor țări din Europa de Est, dar și din America Latină și Orientul Mijlociu, ca model de confruntare cu propriul trecut dictatorial.

Urmăriţi videoclipul 03:48

Sub lupa STASI

Datorită dosarelor deschise, făptașii pot fi descoperiți și urmăriți în justiție. În cel mai bun caz, victimele găsesc dovezi ale modului în care carierele lor au fost blocate din motive politice. În acest fel, reparațiile sunt posibile de la caz la caz, cel puțin din punct de vedere financiar.

Studierea trecutului Stasi este încă posibilă

Acest lucru nu se va schimba nici după transferul dosarelor în Arhivele Federale, căci documentele vor rămâne accesibile, nu doar pentru numeroasele victime ale abuzurilor din RDG, precum și pentru oamenii de știință și jurnaliști.

Centrala Stasi din Berlinul de Est - 24.09.1985

Centrala Stasi din Berlinul de Est (24.09.1985)

Verificarea trecutului angajaților din instituțiile publice din perspectiva unei colaborări cu Stasi este, de asemenea, posibilă până în 2030, Parlamentul german modificând în acest sens legea în 2019. 

Altfel decât în primul deceniu de activitate a oficiului, când a fost condus de Joachim Gauck, militant pentru drepturi civile în fosta RDG, devenit ulterior şi preşedinte al Republicii Federale (2012-2017), dezvăluirile spectaculoase despre colaborarea cu Stasi au devenit tot mai rare.

La începutul mileniului, Gauck a fost succedat de Marianne Birthler, la rândul ei activă în opoziția est-germană. La fel și Roland Jahn, în funcție din 2011, pe care regimul RDG-ist l-a expatriat împotriva voinței sale în 1983 și l-a expulzat în Vest.

Predecesorul lui Jahn ar fi dorit ca Oficiul Arhivelor Stasi să continue în forma sa actuală. Potrivit fostului purtător de cuvânt al instituției, Christian Booß, integrarea în Arhivele Federale este o greșeală. 

Joachim Gauck (dreapta), Marianne Birthler şi Roland Jahn

Joachim Gauck (dreapta), Marianne Birthler şi Roland Jahn

”Cercetarea Stasi a fost efectiv sistată”, a declarat istoricul pentru DW. Cine susține contrariul, a adăugat el, comite o ”etichetare frauduloasă”. Booß consideră că este o problemă gravă faptul că reconstituirea computerizată a dosarelor Stasi rupte este ”de facto moartă”. Jahn recunoaște la rândul său că există probleme tehnice și nu se știe dacă acestea vor fi vreodată remediate.

Booß conduce aşa-numitul ”Comitet Civic 15 ianuarie”, o asociație care și-a propus să reevalueze și să conserve fostul sediu al Stasi din Berlin. În opinia sa, Arhiva Federală, în calitate de viitor administrator al dosarelor Stasi, își asumă o ”moștenire complicată”.

Pe de altă parte, Roland Jahn consideră drept nefondate temerile că, odată cu dispariția autorității de studiere a dosarelor, se încheie definitiv consultarea documentelor. ”Vizibilitatea arhivei documentelor Stasi, cu funcția sa exemplară la nivel internațional, va rămâne intactă chiar și după integrarea sa în Arhiva Federală”, crede acesta. 

Faptul că mandatul lui Jahn se încheie pe 17 iunie nu este o coincidență, aceasta fiind ziua în care, în anul 1953, revolta populară din RDG era înăbuşită cu sprijinul armatei sovietice. A doua revoluție din Germania divizată a avut succes abia în 1989/90, marcând sfârșitul dictaturii comuniste și dobândirea mult doritei reunificări.