Donald Tusk, atac dur la adresa SUA | Global | DW | 16.05.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Donald Tusk, atac dur la adresa SUA

Europa trebuie să arate că este puternică, a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la summitul european informal de la Sofia. Denunţarea acordului iranian şi sancţiunile lovesc în substanţa lucrurilor.

Întrebarea cheie la cina celor 28 de șefi de stat și de guvern din UE este: "Cum procedăm cu domnul Trump?" Președintele american amenință solidaritatea și parteneriatul transatlantic prin rezilierea unilaterală a acordului nuclear cu Iranul, se plâng europenii.

În marja summitului european informal din capitala bulgară Sofia, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a criticat ”insistența capricioasă a administrației SUA” și a promis un răspuns unitar al UE la deciziile SUA vizând impunerea tarifelor vamale la aluminiul și oțelul importate din țările europene și solicitarea fermă ca țările europene să nu mai facă afaceri cu Iranul, sub amenințarea unor sancțiuni americane. ”Uitându-ne la ultimele decizii ale lui Trump, ne putem gândi: cu asemenea prieteni de ce ne ne-ar mai trebui dușmani?”, a spus Tusk.

În perioada premergătoare reuniunii din Bulgaria, cancelara Angela Merkel a reiterat că Europa "nu se mai poate baza în totalitate pe americani". După aproape 70 de ani de legături transatlantice (cel puțin cu Europa de Vest), încrederea se destramă. Denunţarea acordului nuclear cu Iranul nu a fost prima lovitură aplicată de Trump europenilor, au spus diplomații UE înainte de cină, miercuri. Să amintim că președinția bulgară a Consiliului European a organizat reuniunea într-un parc industrial. La urma urmei, acest summit informal ar fi trebuit să vizeze inovația, economia digitală și educația.

Prin doctrina sa "America înainte de toate", președintele american Donald Trump a torpilat deja acordul ONU privind schimbările climatice. De asemenea, el ameninţă cu introducerea de taxe vamale punitive - ilegale în opinia UE - și hrăneşte violențele din Orientul Apropiat prin decizia de mutare a ambasadei americane la Ierusalim. De altfel, marţi, ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a calificat situaţia din Orientul Apropiat drept ''explozivă'' şi a criticat SUA pentru acţiunile unilaterale în regiune, precum şi Israelul pentru - ceea ce a spus el - un nivel nejustificat de violenţă.

Experții în securitate, precum diplomatul german Wolfgang Ischinger, directorul Conferinţei de Securitate de la München, se tem că Iranul ar putea fi tentat să reia producția de arme nucleare, ceea ce ar putea duce la apariţia unei curse a înarmărilor în regiune. Iar pericolul loviturilor preventive ale Israelului crește.

Prin urmare, butoiul de pulbere din Orientul Apropiat ar putea exploda. Modul în care UE ar trebui să reacționeze la deciziile imprevizibilului lider de la Casa Albă urmează să fie discutat de cancelara Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron și premiera britanică Theresa May. În context, grupul UE-3 din negocierile cu Iranul (Germania, Marea Britanie şi Franţa) va prezenta un plan de salvare a acordului cu dictatura islamică a mullahilor.

Marţi, miniștrii de externe din cele trei state au discutat cu ministrul iranian de externe, însă consultările nu au depăşit nivelul reafirmării voinței de menţinere a acordului. La reuniunea de la Sofia se poate sesiza într-o oarecare măsură şi neputința găsirii unor opţiuni de negociere, spun unii diplomaţi europeni prezenţi la eveniment. 

Afacerile cu Iranul ar trebui să continue

UE ar putea exercita presiuni ca o putere economică majoră dacă ar acţiona unită, consideră Comisia Europeană. Președintele acesteia, Jean-Claude Juncker, trebuie să explice șefilor de stat și de guvern cum pot fi eludate sancțiunile aplicate de SUA împotriva companiilor europene în disputa cu Iranul. Experții lui Juncker din Comisia Europeană propun crearea unei bănci care, în mod independent de SUA, ar putea organiza tranzacțiile de plată necesare. Oricum, Franța a anunțat deja că va continua să cumpere petrol din Iran.

UE ar putea să contracareze taxele vamale şi posibilele sancțiuni americane împotriva companiilor iraniene aplicând la rândul ei taxe vamale și restricții. Însă această mişcare ar înrăutăți situația și ar aprofunda ruptura între Europa orientată multilateral și noua Americă egoistă. Donald Tusk a cerut liderilor UE să dea Comisiei Europene "undă verde" pentru contramăsuri, "astfel încât să poată acționa atunci când interesele europene sunt amenințate".

Relaţii precare cu SUA

Un război economic cu aliatul principal din NATO? Greu de imaginat. Wolfgang Ischinger, directorul Conferinţei de Securitate de la München şi fost ambasador la Washington, pledează pentru răbdare. "Acum ajută doar hibernarea", a declarat el pentru publicaţia "Der Spiegel".

În cele din urmă, totul se reduce la faptul că Europa nu poate renunţa la protecția militară americană. Europa nu poate garanta descurajarea nucleară și nici nu poate ține singură în şah Rusia. O analiză care ar putea surprinde șefii de stat și de guvern. Să fie vorba chiar despre esența parteneriatului între Europa şi Statele Unite?

Ce se întâmplă dacă la următorul summit NATO din iulie, când Donald Trump se întâlnește cu Angela Merkel, aceasta trebuie să-i explice în mod clar de ce nu doreşte să aloce 2% din produsul intern brut pentru apărare, cum s-a promis în 2014, ci doar 1,5%? Nu trebuie să fii clarvăzător pentru a ști că această atitudine l-ar putea irita pe Donald Trump, spun diplomaţi din cadrul NATO. Și apoi ce se întâmplă?

Va impune preşedintele american tarife punitive pentru cei care nu doresc să aloce fonduri suficiente pentru tancuri și soldați? Va pune în discuţie însăşi Alianţa Nord-Atlantică? Va fi renegociat tratatul? Problema pentru europeni este că lui Donald Trump și grupului său de consilieri nu le pasă de ceea ce doresc UE sau NATO. Interesele europene nu se iau în considerare.

După încheierea summitului de la Sofia, cancelara Germaniei va pleca vineri la Moscova, unde va discuta cu președintele rus Vladimir Putin despre acordul cu Iranul şi alte subiecte stringente. Rusia, la rândul ei ţară semnatară a acordului nuclear, alături de China, doreşte menținerea înțelegerii cu Teheranul.