"Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!"

Prietenia dintre Republica Federală şi Statele Unite se datorează în mare măsură primului cancelar federal, Konrad Adenauer. În 1954, Adenauer l-a întâmpinat pe secretarul de stat american, John Foster Dulles, cu entuziasm şi căldură:

"Ştiu că vorbesc în numele întregului popor german când mărturisesc că ne bucurăm deosebit, că înaltul oaspete american a venit la noi tocmai în aceste zile şi săptămâni critice, cu toate că este suprasolicitat. Este adevărat că cei mai buni europeni vin din America."

La sfârşitul anilor 60, americanii l-au ales pe John F. Kennedy ca şef al Casei Albe. Încă înainte de inaugurarea noului preşedinte, ministrul federal de externe din acea perioadă, Heinrich von Brentano, sublinia rolul-cheie al relaţiilor americano-germane.

Câteva luni mai târziu, pe 13 august 1961, Berlinul de Est a început să ridice zidul despărţitor pentru a împiedica masele de oameni să fugă în Occident.

În primele luni ale anului 1961, peste 150.000 de persoane au părăsit estul Germaniei, iar în anii anteriori, cifra refugiaţilor s-a ridicat la aproape 3 milioane. Cei mai mulţi dintre ei erau tineri înalt calificaţi, care au întors spatele dictaturii comuniste pentru a căuta o viaţă mai bună în Occident.

Kennedy: "Ich bin ein Berliner - sunt un berlinez"

Pentru preşedintele Kennedy, edificarea zidului nu reprezenta un motiv de război. Ca dovadă a prezenţei americane, i-a trimis în oraşul divizat pe generalul Lucius Clay, eroul "podului aerian" de aprovizionare a populaţiei Berlinului de Vest în anii 1948/49, şi pe vicepreşedintele Lyndon B. Johnson.

Kennedy a vizitat Republica Federală de abia în 1963, când a ţinut pe 26 iunie la Berlin un discurs despre libertate, pe care l-au ascultat cu entuziasm sute de mii de oameni. Cu această ocazie, preşedintele Kennedy a rostit cuvintele devenite celebre:

"Sunt mândru că pot spune: Ich bin ein Berliner - sunt un berlinez."

Lumea în pragul unui război atomic

Carismaticul preşedinte a consolidat reconcilierea dintre berlinezi şi americani. Când a fost începută construcţia zidului, cetăţenii din estul metropolei divizate se aşteptau la un angajament mai puternic din partea Statelor Unite, însă administraţia Kennedy şi cancelarul Germaniei de Vest, Adenauer, au reacţionat cu prudenţă. Ambii oameni politici ştiau prea bine că lumea se afla în pragul unui război atomic.

Situaţia a devenit deosebit de periculoasă în octombrie 1961, când li s-a refuzat mai multor membrii ai administraţiei sectorului american accesul în sectorul de est. Ca reacţie, tancurile americane s-au îndreptat în mod demonstrativ spre punctul de control "Checkpoint Charlie". Pe partea estică a aceluiaşi punct de frontieră, aşteptau ameninţător tancurile sovietice. Până la sfârşit, soldaţii ambelor tabere au decis însă că este mai înţelept să se retragă.

În anii următori, n-au lipsit nici dezamăgiri şi neînţelegeri în relaţiile germano-americane. Însuşi preşedintele federal Walter Scheel a remarcat acest lucru în 1978, în cadrul unei vizite a omologului său american, Jimmy Carter, în Germania de Vest, subliniind că cele două ţări au uneori păreri diferite despre modul de a soluţiona o problemă. În acelaşi timp, Scheel a ţinut să releve că în ciuda unor diferenţe de opinie, au fost găsite mereu soluţii acceptabile pentru ambele state.

De la Gorbaciov la căderea zidului

Germania de Vest a rămas cel mai important aliat al Statelor Unite din Europa. La scurt timp după ce noul secretar gerneral al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a anunţat o nouă politică în relaţiile cu Occidentul, preşedintele american Ronald Reagan a a sosit pe 12 iunie 1987 în Berlinul de Vest. Într-un discurs rostit în faţa Porţii Brandenburg, i s-a adresat lui Gorbaciov cu următoarele cuvinte care au intrat în istorie:

"Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!"

Succesorul lui Reagan, George Bush senior, a vizitat Germania occidentală încă în mai 1989, deci înainte de căderea zidului. Cu această ocazie, cancelarul Helmut Kohl a precizat:

"În aceste zile am aniversat 40 de ani de la fondarea Republicii Federale, şi am remarcat că au fost, în genere, 40 de ani buni. Nu am uitat nici o clipă că datorăm aceşti ani buni şi sprijinului şi prieteniei americane."

Pe 9 noiembrie 1989, visul germanilor a devenit realitate: zidul berlinez a căzut. Preşedintele american, George Bush, a pledat deja din primele clipe pentru reunificarea Germaniei.

Autori: Miodrag Soric / Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident