Doar România poate scoate Chișinăul din menghina Gazprom

Nefiind membră a UE, dar vecină și solidară cu Ucraina în războiul declanșat de Rusia, Republica Moldova este nevoită să suporte acum, pe de o parte, întreaga povară a șantajului energetic al Rusiei, iar pe de altă parte – anomalia prețurilor de pe piața europeană a gazelor și energiei electrice, fără a putea beneficia de instrumentele europene de amortizare a impactului.

În Moldova, gazul și energia electrică s-au scumpit, în ultimul an, cu peste 400% iar inflația a depășit 35%. O bună parte a populației deja nu mai poate achita facturile la energie și gaz conform tarifelor actuale. Chiar și așa, distribuitorii au cerut recent autorității de reglementare o nouă majorare a tarifelor. Și asta în condițiile în care sezonul de încălzire nici nu a început. Pentru a preveni o dramă socială pe timp de iarnă, cu costuri politice în măsură să deturneze cursul geopolitic al țării, autoritățile de la Chișinău cer UE, prin derogare, instrumente de accesare a proiectelor energetice similare celor pe care UE le elaborează pentru țările membre.

Chișinăul va găzdui un summit cu 44 de lideri europeni

Securitatea energetică și accesibilitatea resurselor energetice a fost unul dintre subiectele importante discutate la reuniunea Comunității Politice Europene (CPE - o inițiativă promovată de președintele francez Emmanuel Macron în luna mai a acestui an) care s-a desfășurat săptămâna trecută la Praga. În cadrul summit-ului, Maia Sandu a cerut liderilor europeni să nu permită crizei energetice să pună în pericol democrația și i-a chemat să lucreze la „restabilirea ordinii internaționale bazate pe reguli”.

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, le-a cerut liderilor europeni să ajute Moldova, care are nevoie de sprijin energetic imediat. Potrivit lui, „măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere și securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova”.

„Drumul pe care îl avem în față nu este ușor și doar împreună putem rezolva aceste provocări. Vom trece peste iarna aceasta, Europa va ieși mult mai puternică din ea iar noi vom fi gata să vă primim, primăvara viitoare, în Republica Moldova”, a menționat Maia Sandu în cadrul summit-ului. „Propunerea de a găzdui reuniunea celor 44 de lideri ai statelor și regiunilor din Europa în Moldova accentuează sprijinul univoc al partenerilor noștri pentru parcursul și viitorul nostru european. El reflectă de asemenea caracterul pragmatic și orientat spre rezultat pe care dorim să-l conferim Comunității Politice Europene create astăzi”, a adăugat șefa statului.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat că următorul summit al Comunității Politice Europene va avea loc în Republica Moldova. El nu a precizat când anume ar urma să aibă loc evenimentul. După Moldova, următoarea gazdă a reuniunii CPE va fi Spania, iar apoi Marea Britanie.

Gazprom a redus livrările pentru Moldova cu 30%

Contrar prevederilor contractului pe care îl are încheiat cu „Moldovagaz” (distribuitorul de gaze din Moldova), concernul rus „Gazprom” a redus, de pe 1 octombrie, livrările de gaze către Moldva cu 30%. Mai mult, furnizorul rus a amenințat că poate închide în totalitate robinetul în orice moment, la discreție, și că cel mai probabil va recurge la aceasta după 21 octombrie ,dacă Chișinăul nu va plăti gazul în avans.

„Gazprom” a încercat să dea vina pentru reducerea livrărilor către Moldova pe „Naftogaz” din Ucraina. Chipurile „Naftogaz” ar fi refuzat să ofere „Gazprom” serviciul integral de transportare a gazelor spre Chișinău. Prin urmare, susține furnizorul rus, „Gazprom” nu poate furniza Moldovei mai mult de 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi.

Argumentul a fost combătut imediat de către Operatorul Sistemului de Transport (OST) de gaze al Ucrainei. În cadrul Forumului Comunității Energetice Eurpene de la Ljubljana, șefa pentru afaceri guvernamentale și internaționale la OST de gaze al Ucrainei, Olga Bielkova, a menționat că OST al Ucrainei „este pregătit din punct de vedere fizic și contractual să furnizeze cantitățile de gaze solicitate de Moldova”: punctul de intrare Sudzha în rețeaua ucraineană de transport al gazelor din Federația Rusă este utilizat la aproximativ 42 milioane de metri cubi de gaze pe zi, în timp ce 72 milioane de metri cubi de gaze pe zi sunt rezervate și plătite de Gazprom. Prin urmare, acest punct are capacitatea fizică și contractuală să gestioneze cantitățile solicitate de Moldova, a spus Bielkova.

Pe timp de iarnă, 5,7 milioane metri cubi pe zi ar însemna doar 40% din necesar

Chișinăul era pregătit inclusiv de sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom de pe 1 octombrie. Neoficial, decidenții de la Chișinău se declară convinși că Rusia va utiliza neapărat acest instrument de șantaj la iarnă. Autoritățile moldovene caută alternative. Agenția de stat „Moldsilva” taie și împarte masiv lemne de foc familiilor care au posibilitate să se încălzească cu lemne. Republica Moldova cumpără lemne și păcură inclusiv din România. Pentru a economisi gaze, instituțiile guvernamentale au fost reconectate la rețeaua centralizată de încălzire iar centralele termoelectrice din Chișinău au început să primească păcură în loc de gaz. În luna septembrie, moldovenii au consumat cu 30% mai puțin gaz decât în septembrie 2021, tendință care se menține din cauza tarifelor foarte mari.

Acum, când sezonul de încălzire încă nu a început, malul drept al Nistrului consumă mai puțin de jumătate din cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi furnizate de „Gazprom”. Cel mai mare volum de gaze este ars în regiunea transnistreană, unde activează, pe bază de gaz, Uzina Metalurgică din Rîbnița și Centrala electrică de la Cuciurgan (de la care Chișinăul cumpără curent). Pe timp de iarnă însă, cele 5,7 milioane de metri cubi ar însemna aproximativ 40% din volumul necesar al Moldovei. Chișinăul a stocat în România un volum de gaze suficient doar pentru trei săptămâni. Conducta Iași-Ungheni-Chișinău, care a costat peste 150 de milioane de euro, este goală.

Conducta cu România rămâne goală din cauza birocrației europene

Chișinăul își dorește un contract pe termen lung cu România, ceea ce i-ar întări pozițiile inclusiv la negocierile cu monopolistul „Gazprom”. Deși premierul român Nicolae Ciucă a declarat că România poate oferi Republicii Moldova „cel mult cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi”, la modul practic, la București, discuții în acest sens aproape că nu au loc. „Ar fi un colac de salvare pentru mulți ani înainte. Am discutat de foarte multe ori cu Bucureștiul. Mingea este în terenul guvernului de la București. Așteptăm un răspuns și suntem gata să mergem înainte. Nu avem alternativă”, susține vicepremierul moldovean Andrei Spânu.

La rândul său, întrebat dacă Moldova ar avea o problemă dacă „Gazprom” ar închide acum robinetul, Nicolae Ciucă a menționat: „Dacă acum li s-ar opri furnizarea de gaz de către Gazprom, au într-adevăr o problemă iar noi putem să asigurăm către Moldova acea cantitate pe conducta Ungheni–Chișinău, dar nu necesarul de care are nevoie. 5 milioane de metri cubi putem să dăm pe zi, dar nu mai mult”, a menționat premierul român.

O altă problemă ar fi prețul gazului pe care România l-ar putea livra Chișinăului, deoarece reglementările europene obligă Bucureștiul să vândă gaz la preț european, ceea ce înseamnă mult mai scump decât vinde azi „Gazprom” Republicii Moldova.