Doar perdanţi în conflictul din Caucaz

După trei zile de război pentru regiunea separatistă Osetia de Sud, Georgia a anunţat un armistiţiu unilateral. Preşedintele Georgiei, Saakasvili este perdant pentru că la umbra Jocurilor Olimpice din China el a crezut că poate printr-un război fulger să aducă sub controlul său regiunea Osetia de sud care de peste 15 ani şi-a declarat unilateral independenţa. El a suferit o înfrângere mai ales pentru că nu şi-a ţinut promisiunea electorală, aceea de a restabili integritatea teritorială a Georgiei, ceea ce va da apă la moară adversarilor săi interni. Ambele regiuni secesioniste Osetia de sud şi Abhazia se află acum în mâinile trupelor ruse. Regimurile separatiste din cele două regiuni şi-au întărit poziţia. O revenire a lor la Georgia în urma unor tratative este improbabilă. Saakasvili s-a dovedit astfel a fi un aventurier militar. O aderare a ţării la alianţa NATO este şi mai greu de realizat acum.

De pierdut au pierdut şi SUA şi Uniunea Europeană. Aventura militară a lui Saakasvili a găsit guvernele de la Washington şi din Europa nepregătite. Este naiv să crezi că doar apelurile la pace pot ajuta. Nu s-a recurs la timp nici la o misiune de mediere şi nu a fost convocată nici o Reuniune la nivel înalt extraordinară. Criza în jurul regiunii Osetia de sud denotă starea de ruptură în care se află Uniunea Europeană în poziţionarea ei faţă de vecinii din est şi mai ales faţă de Rusia. Lipseşte o reală strategie pentru răsăritul Europei. Uniunea Europeană se teme pentru livrările de gaze naturale din Rusia.

De pierdut însă a pierdut şi Rusia. Cu acest prilej a ieşit la iveală întreaga slăbiciune a tandemului democraţiei Medvedev-Putin. În timp ce preşedintele Medvedev a avut dificultăţi în rolul său de comandant suprem al forţelor armate, antecesorul său Putin a preluat în noua sa calitate de premier practic funcţia de conducere în ţară. Toate meritele lui Medvedev în cele 100 de zile ale mandatului său de preşedinte, când s-a realizat în parte o destindere a relaţiilor cu Vestul, s-au dus astfel pe apa sâmbetii. Reacţia militară dură şi de neclintit a Rusiei în conflictul din Osetia de sud va duce la creşterea îngrijorării în Vest faţă de ce se poate aştepta pe viitor de la Rusia. Argumentul Moscovei că a intervenit în Georgia din „motive umanitare” nu va fi acceptat în Vest ca atare. Chiar dacă Rusia vede lucrurile altfel, cu toate că în Cecenia are o cu totul altă poziţie, din punct de vedere european ea s-a comportat ca un actor agresiv şi necooperant. Înstrăinarea şi prin aceasta, înrăutăţirea relaţiilor cu Occidentul sunt ca şi programate. Pe când aderarea Georgiei la Nato devine din ce în ce mai improbabilă de la sfârşitul săptămânii şansele Ucrainei de a deveni membră a Alianţei au sporit. Toate acestea nu sunt pentru Rusia însă rezultatele dorite.

Marii perdanţi ai acestui sfârşit de săptămână însângerat nu trebuie să uite mai ales victimele războiului de ambele părţi, pe oamenii care au murit nevinovaţi, pe rudele lor, pe miile de refugiaţi şi supravieţuitorii care stau neputincioşi şi disperaţi în faţa caselor ruinate şi incendiate.