DNA între CSM şi Comisia Europeană

Secţia de procurori a CSM a respins, joi, cu majoritate de voturi, solicitarea procurorilor şi a ofiţerilor de poliţie judiciară de la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe faptelor de corupţie de la DNA de schimbare a echipei care va efectua controlul. Procurorii invocaseră faptul că membrii echipei de inspecţie folosiseră abuziv datele obţinute la inspecţia anterioară.

Continuă aşadar să se manifeste o puternică stare de tensiune între CSM şi DNA, atenuată probabil numai de iminenţa raportului pe Justiţie al Comisiei Europene

Inspecţia aceasta de la DNA se găseşte chiar în centrul problemei Justiţiei din România deoarece este vorba de secţia care are în lucru dosarele unor politicieni de rang înalt. Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, ceruse demiterea şefului acestei secţii, procurorul Doru Ţuluş, dar CSM respinsese solicitarea. Totuşi CSM a dispus instituirea unei echipe de inspecţie care a alcătuit un raport nefavorabil. Şeful DNA, Daniel Morar, a semnalat atunci faptul că inspecţia CSM insistase excesiv asupra Secţiei a II-a şi a sugerat că iniţativa nu ar fi fost cu totul inocentă, avînd ca scop inhibarea unor anchete judiciare.

Daniel Morar avusese obiecţii asupra raportului CSM arătînd că sînt consemnate erori care ţin de situaţia obiectivă şi care nu ar putea fi puse pur şi simplu în răspunderea unui procuror. CSM-ul a adoptat însă raportul şi a dispus, în plus, reluarea inspecţiei la 1 iunie, cu scopul de a verifica dacă defecţiunile au fost între timp corectate. DNA a solicitat la un moment un răgaz mai larg, dar fără rezultat pozitiv.

Inspecţia CSM ar putea teoretic sa pună în lumină noi defecţiuni şi în concluzie să decredibilizeze activitatea procurorilor anticorupţie. Un al doilea raport negativ, ar fi desigur un argument pe care ministrul liberal al Justiţiei l-ar putea utiliza pentru schimbarea conducerii DNA.

Ministrul actual al Justiţiei, Cătălin Predoiu a fost întrebat de multe ori dacă îl va schimba pe Daniel Morar, dar el a evitat cu grijă să dea un răspuns. În esenţă, ministrul Justiţiei a sugerat că va respecta recomandarea făcută în ultimul Raport al Comisiei Europene, atîta numai că formularea aceea suferă de o oarecare ambiguitate. Comisia europeană recomanda stabilitatea procedurilor de numire şi revocare a procurorilor, dar nu se referea la anumite persoane.

Putem prespune totuşi că pînă la Raportul Comisiei nu se va întîmpla nimic ieşit din comun. Pentru Guvernul actual, care a avut mereu iniţiative criticate, cel mai bun lucru ar fi să nu mai facă nici un gest riscant.