Disputa în jurul salariului minim

Subiectul este cît se poate de controversat. În cursul recentelor consultări de la Bucureşti, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI a spus că menţinerea salariului minim pe economie ca referinţă pentru legea salarizării reprezintă un "potenţial pericol" pentru capacitatea guvernului de a reduce cheltuielile bugetare. El arătase că aplicarea coeficienţilor stabiliţi în proiectul de lege la salariul minim pe economie şi la numărul actual de angajaţi depăşeşte cu mult posibilităţile bugetului. În plus, orice creştere a salariului minim ar fi inflaţionistă, întrucît ar antrena o creştere în lanţ a tuturor salariilor.

Ministrul Muncii a declarat însă, marţi, după discuţiile purtate cu sindicatele că se va strădui pe mai departe să conserve salariul minim ca reper de bază : „Suntem preocupaţi de păstrarea salariului minim pe economie ca element de referinţă al legii, a spus ministrul care a adăugat că, după părerea sa, „renunţarea la acest punct de referinţă ar însemna diminuarea caracterului reformist al legii cu 50 la sută“.

Cu toate acestea Ministrul nu a ignorat dificultăţile, întrucît el a dat de înţeles că păstrarea salariului minim ca reper nu ar mai permite o majorare a acestuia în actualele condiţii bugetare.

În luna mai a acestui an, Ministrul Muncii promitea sindicatelor (care revendicaseră creşterea salariului minim de la 600 de lei la 800 de lei) să înceapă o discuţie despre o eventuală creştere la 700 de lei după 1 iulie, în funcţie de evoluţia economică. Dar în noile condiţii, o creştere a salariului minim pare exclusă.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, după întîlnirea cu ministrul Muncii a dat şi el de înţeles că discuţiile se poartă, într-adevăr, asupra coeficienţilor din noua grilă şi asupra salariului minim pe economie.

Relativ recent fostul ministru de Finanţe, Varujan Vosganian, arăta într-un comentariu că în România, în pofida teoriei economice, „salariul minim pe economie nu este corelat cu productivitatea muncii sau coşul minim de produse, nu se stabileşte în funcţie de anumite condiţii economice sau sociale ci, pur şi simplu, funcţie de condiţiile politice, de cerinţele politicii monetare şi de gradul de suportabilitate fiscală“.

Situaţia a rămas neschimbată. Salariul minim este stabilit în negocierile dintre guvern şi sindicate care dobîndesc o putere foarte mare în preajma alegerilor. Astăzi însă guvernul este nevoit să impună anumite restricţii şi de aceea ne putem aştepta ca pînă la angajarea răspunderii (programată în 2 septembrie) legea să mai treacă printr-o etapă de negocieri convulsive.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor : Robert Schwartz