Disponibilitatea de integrare a migranţilor, în creştere

La studiul Oficiul federal pentru migraţie şi refugiaţi au participat 4.500 de persoane aparţinând celor cinci categorii etnice principale care alcătuiesc împreună 57% din numărul imigranţilor stabiliţi în Germania. E vorba de turci, polonezi, greci, italieni şi cetăţenii statelor aparţinând fostei Iugoslavii.

Cel mai important aspect evidenţiat de studiul privind situaţia imigranţilor din Germania este creşterea disponibilităţii de integrare a celor cinci grupuri etnice principale. În comparaţie cu anul 2001, tot mai mulţi turci, polonezi, greci, italieni şi emigranţi din statele fostei Iugoslavii şi-au manifestat dorinţa de a rămâne definitiv în noua lor patrie. 40% din persoanele originare din Turcia şi din statele balcanice intenţionează să depună cerere de încetăţenire.

Părinţi severi

Un alt aspect care demonstrează, de asemenea, creşterea disponibilităţii de integrare a imigranţilor este luarea în considerare a unei posibile căsătorii cu o persoană autohtonă. Peste 80% din italienii care au împlinit vârsta majoratului au declarat că-şi pot imagina un partener de viaţă german. În schimb doar 55% din turci iau în considerare o asemenea eventualitate. Şi în rândul părinţilor tinerilor imigranţi a crescut gradul de acceptare a unui ginere autohton sau a unei nurori germane. Cei mai sceptici la acest capitol rămân, în continuare, părinţii turci, în special când vine vorba de fiice: 47% s-ar opune categoric unui mariaj al fetelor lor cu un german.

Elevi fruntaşi

Şi la capitolul cunoştinţelor de limbă s-au înregistrat progrese în ultimii ani. În rândul italienilor, 94% au fost evaluaţi cu calificativele "nivel mediu", "bun" sau "foarte bun", în timp ce doar 80% din turci şi-au însuşit limba germană la un nivel suficient. Cele mai mai dificultăţi le întâmpină tinerele fete de origine turcă, dintre care un sfert au declarat că nu stăpânesc deloc sau doar insuficient limba germană, în timp ce peste şapte procente s-au declarat analfabete.

Interesant este însă faptul că, în paralel, trei sferturi dintre repondenţii turci au declarat că nu-şi stăpânesc nici limba maternă la un nivel satisfăcător. Probleme apar şi în privinţa limbii engleze, o premisă necesară pentru desfăşurarea unei activităţi profesionale cu o calificare mai înaltă. 58% dintre imigranţi nu au niciun fel de cunoştinţe de limbă engleză.

Cei mai harnici

Pe piaţa muncii, clasamentul celor cinci grupuri etnice majore este altul: în fruntea listei celor ce exercită o activitate profesională se află imigranţii turci. Totuşi, la nivelul remuneraţiei, ei câştigă cu până la 260 de euro pe lună mai puţin decât reprezentanţii celorlalte grupuri etnice, aspect motivat de rezultatele şcolare mai slabe faţă de ceilalţi.

În opinia Oficiului federal pentru migraţie şi refugiaţi, punctele cheie în vederea ameliorării integrării străinilor sunt, prin urmare, educaţia, cunoştinţele de limbă şi activitatea profesională. Potrivit recomandărilor institutului din Nürnberg, la toate aceste capitole mai este mult de lucru.

Autor: Klaus Dahmann/Ana-Maria Fischer-Dieskau
Redactor: Petre M. Iancu