Dispariţia lui Ruth Bader Ginsburg și numirea unui nou judecător la Curtea Supremă | Global | DW | 19.09.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Dispariţia lui Ruth Bader Ginsburg și numirea unui nou judecător la Curtea Supremă

Ruth Bader Ginsburg nu mai este. Acum, preşedintele Trump poate nominaliza un judecător conservator. Dispune liderul american de suficient timp?

 Judecătoarea Ruth Bader Ginsburg a decedat la vârsta de 87 de ani

Judecătoarea Ruth Bader Ginsburg a decedat la vârsta de 87 de ani

Înainte de a muri, judecătoarea în vârstă de 87 de ani, afirma: "Cea mai puternică dorință pe care o am este ca poziţia mea să nu fie ocupată înainte de instalarea unui nou preşedinte", poruncea judecătoarea, cunoscută şi sub acronimul RBG, cu câteva zile înainte de a dispărea, nepoatei ei Clara Spera. I se va îndeplini această dorinţă?

Alegerile prezidenţiale din SUA au loc pe 3 noiembrie, iar instalarea noului preşedinte, cel de-al 46-lea, este prevăzută să aibă loc pe 20 ianuarie 2021. Dacă Donald Trump ar pierde scrutinul în fața contracandidatului Joe Biden, actualul președinte ar avea timp până pe 19 ianuarie să numească un nou judecător în locul lui Ginsburg.

Înainte de dispariţia activistei pentru drepturile femeilor, Curtea Supremă era constituită din cinci judecători conservatori şi patru de orientare liberală. Deşi preşedintele Curții, John Roberts, a fost numit de George W. Bush şi face parte din tabăra conservatorilor, în ultima perioadă a votat de mai multe ori precum colegii lui liberali.

Dacă Trump va nominaliza un candidat propriu la Curtea Supremă, pe banca judecătorilor ar apărea un avantaj clar (6 la 3) pentru conservatori. Acest lucru, se tem unii observatori, ar putea determina alunecarea fundamentului juridic al SUA spre dreapta, mai ales în cazul unor subiecte precum avortul, drepturile LGBTQ şi politica de imigraţie.

Ce va urma?

Trump a prezentat încă de la începutul lunii septembrie lista cu candidaţii preferaţi pentru Curtea Supremă. Pe această listă se regăsesc, de exemplu, Noel Francisco, care a reprezentat de 17 ori până acum administraţia Trump în faţa Curţii Supreme dar şi Gregory Katsas, care l-a consiliat pe Trump între altele în intens criticata interdicţie a accesului în ţară pentru cetăţenii unor state cu religie majoritar musulmană.

Întrebat dacă ar opta pentru numirea unui judecător pe postul vacant la Curtea Supremă, încă din august Trump răspundea: "Absolut, aş face asta". Aş acţiona rapid. De ce nu? Şi democraţii ar proceda la fel într-o situație similară”.  

Republicanul Mitch McConnell, şeful majorităţii din Senat, a confirmat vineri seara, după anunțul dispariţiei judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, că procesul de înlocuire a acesteia va fi unul accelerat. "Senatul SUA va vota candidatul propus de preşedintele Trump", a afirmat McConnell.

În anul 2016, McConnell reacţiona diferit, atunci când candidatul propus de preşedintele Barack Obama făcuse obiectul unor amânări ce au durat un an, cu motivaţia că electoratul ar trebui să fie cel care decide balanța la Curtea Supremă. 

Cine trebuie să aprobe nominalizarea?

Senatul SUA trebuie să accepte nominalizarea. Ca atare, McConnell joacă un rol important în noua formulă a Curţii Supreme. Preşedintele nominalizează judecătorul favorit sau judecătoarea favorită, dar nu poate să impună numirea de unul singur. 

Mai întâi, Comisia de Justiţei a Senatului trebuie să organizeze audierea candidatului sau candidatei. Unsprezece senatori republicani şi nouă democraţi (raportul fiind dictat de componenţa actuală a Senatului) audiază atât persoana nominalizată cât şi pe susţinătorii şi criticii acesteia. Urmează apoi fie o recomandare, fie un avertisment. Sau niciun fel de reacţie.

Apoi, şeful majorităţii stabileşte o dată pentru dezbatere şi vot din plen. La votul final este suficientă o majoritate simplă, cel puţin 51 din cei 100 de senatori trebuie să voteze în favoarea persoanei nominalizate. Dacă a reuşit să convingă, aceasta poate lua loc pe banca judecătorilor Curții Supreme.

În acest moment, din componenţa Senatului fac parte 53 de republicani, 45 de democraţi şi doi independenţi. În cazul unui scor egal, adică 50 la 50, decizia finală îi aparține vice-preşedintelui (Mike Pence) - președinte ex-officio al Senatului american. 

Cât poate dura?

Audierea în Comisia juridică a Senatului durează, în mod obişnuit, mai multe zile, fără a exista însă un termen limită pentru dezbaterea propunerii în plenul Senatului. Astfel se explică și de ce a reușit McConnell să amâne propunerea avansată de Obama, până la instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump. De această dată este aproape cert că lucrurile vor cunoaște un ritm mai alert.

Imediat după ce McConnell declară deschis votul în Senat, senatorii vor putea dezbate în voie nominalizarea. De la nominalizarea prezentată de preşedinte până la confirmarea definitivă a Senatului pot trece câteva zile, cum s-a întâmplat în cazul lui Roberts, preşedintele Curţii Supreme Roberts, care a avut de așteptat timp de 19 zile.

S-ar putea însă ca aşteptarea să fie prelungită, dacă ne amintim de Brett Kavanaugh, cel mai recent judecător propus de Trump la Curtea Supremă. Drumul de la nominalizare la confirmarea sa de către Senat a durat 89 de zile, timp în care Kavanaugh a trebuit să facă faţă unor acuzaţii de hărţuire sexuală.

Cea mai lungă așteptare a fost consemnată în 1916. După nominalizarea sa de către președintele Woodrow, Louis Brandeis, primul evreu devenit judecător la Curtea Supremă a SUA, a trebuit să rabde 125 de zile până la confirmarea Senatului. 

De la decesul judecătoarei Ruth Bader (18 septembrie 2020), până la instalarea în funcție a noului președinte american (20 ianuarie 2021), vor trece exact 124 de zile.