Discuţii israeliano-germane la Ierusalim

Purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel s-a referit la vizita pe care şefa guvernului german o efectuează în Israel, unde este însoţită de 16 miniştri şi secretari de stat, adică de aproape întreg cabinetul.

Delegaţia germană s-a deplasat la Ierusalim cu ocazia celei de-a cincea consultări germano-israeliene, eveniment care are loc anual. În centrul discuţiilor se află colaborarea în domeniul cercetării şi pregătirile pentru celebrarea a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice între Germania şi Israel.

În paralel, Angela Merkel va avea un program bilateral de vizite oficiale. Astfel, cancelara germană se întâlnește mai întâi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, apoi cu preşedintele Shimon Peres, care îi va înmâna lui Merkel cea mai înaltă distincţie a statului israelian, "Presidential Medal of Distinction".

Prin acest gest, preşedintele Israelului doreşte să îşi manifeste recunoştinţa faţă de atitudinea Angelei Merkel faţă de statul evreu şi implicarea acesteia în bunul mers al relaţiilor dintre Germania şi Israel.

Relaţii bilaterale la pământ?

Evenimentul survine pe fondul unor relații bilaterale nu prea strălucite. Ziarul israelian Haaretz scria, recent, că relaţiile dintre Germania şi Israel "nu au fost nicicând atât de rele", bazându-şi afirmaţiile pe informaţiile apărute în Der Spiegel.

Publicaţia germană a scris, nu demult, că între Angela Merkel şi premierul Netanyahu există diferenţe majore de opinie, motiv pentru care cei doi, în timpul unei conversaţii telefonice, ar fi ţipat unul la celălalt.

Nodul gordian al relaţiilor germano-israeliene continuă să fie politica privind construirea de aşezări evreieşti, pe care Germania o consideră o piedică în calea păcii. Israelul continuă, însă, neabătut, să ridice aşezări în estul Ierusalimului şi în Cisiordania, iritând europenii.

De altfel, în decembrie 2012, Merkel declara, aproape resemnată, că "unele măsuri ar trebui evitate. În chestiunea aşezărilor evreieşti, acestea lasă impresia, ba că suntem pe aceeaşi lungime de undă, ba că nu suntem".

Disputele pe marginea politicii israeliene de ridicare a aşezărilor evreieşti în Cisiordania s-au tensionat simţitor în 2013.

În iulie, Bruxelles-ul a făcut cunoscute condiţiile de finanțare ale programului de cercetare "Horizont 2020", în valoare de câteva miliarde de dolari. UE a insistat că acești bani nu trebuie direcţionaţi către proiectele israeliene în teritoriile ocupate. Abia în noiembrie părţile au ajuns la un compromis, în sensul în care Israelului i se permitea să participe la program, fără a fi nevoie să recunoască în mod explicit ilegalitatea așezărilor.

În ianuarie, guvernul federal i-a surprins pe partenerii israelieni, anunțând că va ţine cont de standardele europene inclusiv în cadrul cooperării bilaterale în domeniul cercetării.

În plus, restricțiile ar urma să se răsfrângă şi asupra promovării întreprinderilor private. Acţiunile acestora trebuie să ţină cont de linia verde, adică să se desfăşoare în cadrul frontierelor israeliene recunoscute la nivel internațional.

Intenţiile germane au creat multă nelinişte. Guvernul de la Ierusalim se teme cu precădere de apariţia unei mişcări internaţionale de boicot, care ar putea discredita Israelul şi afecta major economia ţării.

Tocmai această teamă de izolare internaţională pare să fi generat virulenta reacţie din Knesset, care a protestat împotriva declaraţiilor lui Martin Schulz. Social-democratul german i-a interpelat pe parlamentarii israelieni cu privire la modul inegal în care apa este distribuită israelienilor, respectiv palestinienilor.

Ministrul israelian al economiei, Naftali Bennett l-a acuzat pe Schulz că diseminează minciuni şi a ieşit din sală, nu înainte de a spune că "nu acceptă soluţii din partea germanilor".

În acest context, este puţin probabil ca diferendele majore de opinie între Germania şi Israel să dispară datorită întrunirii anuale de la Ierusalim.