1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Discriminarea străinilor în UE

Peter Heilbrunner / Alexandra Sora 25 iunie 2008

Primul raport anual al Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a fost prezentat ieri Parlamentului European. Rezultatele raportului nu sunt prea optimiste în ceea ce priveşte rasismul în spaţiul comunitar.

https://p.dw.com/p/EQNm
România a înregistrat progrese în combaterea discriminării, potrivit raportului.Imagine: AP

Potrivit raportului, discriminarea străinilor a devenit o problemă tot mai răspândită în Uniunea Europeană, în condiţiile în care majoritatea celor 27 de state membre nu aplică în totalitate legislaţia necesară combaterii acestui fenomen.

"Se poate presupune că această evoluţie indică şi o creştere a numărului incidentelor violente împotriva străinilor între anii 2000 şi 2006. Această evoluţie se bazează pe datele furnizate de 11 state ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, trebuie luat în considerare şi faptul că a crescut sensibilitatea faţă de problema rasismului în Uniune", a explicat Anastasia Crickley, şefa administraţiei Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale.

Progresele României în combaterea discriminării

Potrivit agenţiei Mediafax, acelaşi raport arată că România înregistrează progrese în combaterea discriminării, dar că există în continuare probleme cu colectarea datelor despre situaţia grupurilor etnice, precum şi cu integrarea romilor.

România figurează, alături de Marea Britanie, Irlanda, Franţa şi Belgia, printre ţările care au aplicat amenzi pentru discriminarea etnică şi rasială. În acelaşi timp, România este criticată pentru discriminarea la locul de muncă. Raportul Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a citat în acest sens un studiu care arată că 60 la sută dintre români nu ar angaja etnici romi dacă ar avea propria afacere.

Statele membre ale Uniunii şi-au intensificat eforturile în combaterea rasismului, fiind obligate să procedeze în acest fel şi de hotărârile autorităţilor de la Bruxelles.

Cu toate acestea, numărul agresiunilor cu caracter rasial a crescut în Republica Federală între anii 2000 şi 2006 cu 20 la sută, iar în alte state, precum Slovacia, cifra acestora s-a triplat chiar.

"Atmosfera a devenit în general mai ostilă faţă de străni, din moment ce oamenii sunt chinuiţi de mai multe griji pentru viitorul Europei", a precizat Crickley. "Nu putem rămâne însă indiferenţi faţă de acest climat rasist, ci trebuie să adoptăm la nevoie şi decizii nepopulare."

Nu este deci de ajuns, ca Bruxelles-ul să creeze o legislaţie complexă împotriva discriminării rasiste, dacă autorităţile nu supraveghează şi aplicarea directivelor în fiecare stat al spaţiului comunitar. Şefa administraţiei Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale este convinsă că o legislaţie mai dură care să pedepsească orice formă a discriminării constituie reacţia cea mai potrivită împotriva abuzurilor din ultimii ani.

"Sigur că legislaţia în sine nu va schimba atitudinea populaţiei, dar fără o schimbare a legilor nu se va ajunge niciodată la o schimbare a mentalităţilor", a mai adăugat Anastasia Crickley.