Din nou despre varii forme de plagiat

Spre deosebire de cele din urmă, certificate de varii comisii, în ciuda tentativelor lui Ponta şi ale miniştrilor educaţiei din guvernul său de a-l scoate pe premier basma curată, cele dintâi încă nu sunt întru totul confirmate.

Cu toate acestea, Schavan a trecut la contraofensivă. Din punctul de vedere al deţinătoarei creştin-democrate a portofoliului educaţiei în guvernul federal german, e inadmisibil ca o expertiză efectuată la Univesitatea Düsseldorf să fi ajuns în posesia presei înainte de a fi fost examinată de ea însăşi. Expertiza cu pricina o găseşte vinovată de înşelăciune şi furt intelectual comis voluntar.

Acuzele de plagiat au pus capăt mai multor strălucite cariere de politicieni în Europa centrală şi de răsărit. Între personalităţile proeminente pe care hoţia de cuvinte şi idei i-a văduvit de înalte funcţii se numără fostul ministru german al apărării, contele von und zu Guttenberg, precum şi fostul preşedinte al Ungariei.

Doar în România Victor Ponta crede că deteriorarea gravă a prestigiului său personal în urma plagiatului pe care l-a comis în teza sa de doctorat ar mai putea fi mascată prin manipulări de comisii şi disociată de funcţia sa de premier al României şi de lider PSD.

În realitate, furtul intelectual pe care l-a comis e de natură să afecteze tot ce conduce. Se văd serios şifonate deopotrivă imaginea partidului său social-democrat român, devreme ce această formaţiune acceptă în continuare, la conducerea sa, un plagiator, dar şi cea a României.

La rândul ei, Schavan, se confruntă cu o amkplă presiune din partea opoziţiei. Dacă acuza de plagiat care vizează circa 60 de pagini din lucrarea ei de doctorat se confirmă, colega de partid şi de cabinet a Angelei Merkel nu va avea încotro şi va trebui să demisioneze. Ea a tăcut, până acum, timp de 5 luni, aşteptând verdictul oficial al Universităţii, dar mai nou a respins învinuirile anonime, circulând în internet la adresa ei. Ministrul a declarat în context că nu ar fi înşelat pe nimeni şi nu ar fi indicat fals, în mod conştient, nici o sursă, în teza ei, redactată în 1980.

Expertiza oferită presei germane înainte ca Universitatea Düsseldorf să i-o remită personal ministrului acuzat, care a obţinut-o abia după ce a cerut-o în mod expres susţine, dimpotrivă că Schavan ar fi avut intenţia de a înşela şi ar fi procedat după tipicul unui plagiator.

Cariera ei politică va depinde de sentinţa Universităţii. Ea nu va putea continua decât dacă Annette Schavan îşi va putea păstra titlul de doctor.

Pare însă evident că, dacă se vor dovedi incorect formulate şi redactate, pasajele incriminate din teza Annettei Schavan nu sunt atât de flagrante precum cele care l-au costat funcţia de ministru pe Guttenberg. Şi sunt departe şi de calupul de 130 de pagini copiate din 300, care ar fi trebuit să se soldeze de mult cu demisia lui Victor Ponta din toate funcţiile sale.