Dilemele diplomaţiei româneşti

Poziţia României faţă de criza din Republica Moldova a fost marcată de o maximă prudenţă. Nici un reprezentant al Executivului nu a făcut nici cea mai mică declaraţie referitoare la brutalitatea represiunii de la Chişinău, la încălcarea drepturilor civile, a drepturilor la întrunire sau a libertăţii cuvîntului, limitîndu-se la planul strict al relaţiior diplomatice.

În aceste împrejurări, era cu atît mai puţin de aşteptat ca Bucureştiul să lanseze un mesaj de susţinere a revendicărilor şi aspiraţiilor democratice ale protestatarilor de la Chişinău.

Totuşi, după mai multe zile în care forţele de represiune din Republica Moldova au întrecut cele mai negre aşteptări, preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a lansat un mesaj către toate parlamentele din UE, în care condamnă regimul de la Chişinău.

«Astăzi suntem martorii unei involuţii de proporţii în R. Moldova. Regimul Voronin şi-a demonstrat caracterul nedemocratic. Acest lucru s-a văzut foarte bine în reacţiile brutale şi abuzive ale statului comunist.»

România a ales aşadar calea diplomaţiei parlamentare, evitînd totodată ca aceleaşi poziţii de exigenţă democratică să fie asumate şi la nivelul Executivului.

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, spunea, de altfel, la sfîrşitul săptămînii trecute, după o reuniune a unui Comitet consultativ, alcătuit din toţi foştii miniştri de Externe, că a tras concluzii utile privind orientările strategice viitoare ale politicii externe româneşti, recomandînd totodată ca unele mesaje mai apăsate să fie formulate la nivel parlamentar.

Tot astăzi, preşedintele Senatului şi fostul ministru de externe, Mircea Geoană, a pledat, în cadrul unei dezbateri referitoare la acelaşi subiect, pentru o revizuire a politicii externe de pînă acum, una care să se adapteze la ceea ce el a numit «o repornire aproape violentă a sferelor de influenţă din zona noastră, inclusiv cu posibilitatea de a afecta siguranţa noastră naţională"».

În opinia sa, reprimarea mişcărilor de protest de la Chişinău şi contestaţiile tot mai vehemente împotriva preşedintelui pro-occidental al Georgiei fac parte din aceeaşi tentativă de redefinire a zonelor de influenţă. Dacă cu puţin timp în urmă se vorbea de admiterea Georgie şi Ucrainei în NATO, acum, a semnalat Mircea Geoană, «tendinţele s-au inversat».

Care ar fi, în acest context, propunerea fostului ministru de externe şi a candidatului la alegerile prezidenţiale?

« Cred, a spus Mircea Geoană, că astăzi România este chemată să-şi normalizeze relaţia cu Răsăritul. Asta nu înseamnă acceptarea acestor teze antiromâneşti care pleacă într-o manieră extrem de otrăvită dinspre regimul comunist de la Chişinău, dar este clar că nu ne putem permite să fim graniţa de est a Vestului, în condiţiile de ostilitate cu principalele ţări şi puteri de la răsărit. »

Preşedintele Senatului a pledat aşadar pentru o apropiere de Federaţia Rusă, o propunere care devine, inevitabil, şi platforma sa pentru alegerile prezidenţiale.

Autor : H.P.

Editor : Ovidiu Suciu