Dilema siriană a UE

Responsabilii comunitari s-au dovedit foarte reținuți în declarații oficiale după ce Turcia a lansat ofensiva militară asupra ținuturilor kurde din nordul Siriei. Șefa diplomației europene Federica Mogherini nu a spus niciun cuvânt.

La câteva ore de la primele atacuri aeriene ale aviației militare turce, președintele CE Jean-Claude Juncker a cerut Ankarei să oprească imediat ofensiva. "Aceste acțiuni militare nu vor avea un rezultat bun", a declarat Juncker în fața Parlamentului European. El a avertizat Turcia că UE nu va susține planurile de creare a unei zone de securitate în nordul Siriei. Ankara nu are de ce să-și închipuie că UE va plăti pentru așa ceva, a spus Juncker, cu trimitere la o posibilă stopare a ajutoarelor financiare pentru Turcia, ca urmare a preluării de către această țară a refugiaților sirieni.

Planul președintelui turc Erdogan este dislocarea din regiunea de la granița turco-siriană a milițiilor kurde. Într-o așa-numită "zonă de securitate" ar urma să fie mutați ulterior refugiații sirieni din Turcia și Europa. Turcia a preluat cam 3,6 milioane de refugiați sirieni de la începerea războiului din Siria.

"UE nu vine cu o politică comună"

Federica Mogherini a tot amintit că UE a organizat până acum trei conferințe ale donatorilor pentru Siria și că a virat 11 miliarde de euro pentru ajutor umanitar pentru această țară. Totuși, în cazul Siriei, nu se poate vorbi de o adevărată poziție comună a blocului comunitar, crede Jasmine El-Gamal, de la thinktank-ul "Atlantic Council" din Bruxelles. "Ar fi nevoie de o politică consistentă și coerentă a UE privind Siria, dar aceasta nu există. Vorbim mereu despre ce ar trebui să facă UE. Dar vedem că, la nivelul statelor membre, există opinii diferite privind abordarea conflictului sirian. Unii se pronunță destul de combativ, alții vor mai degrabă să aștepte. Nu există unitate nici în privința abordării regimului Assad. Iar pe teme ca revenirea luptătorilor IS și refugiații, fiecare stat are o altă părere." Dacă țările cele mai importante nu se pot pune de acord cu privire la o abordare comună a situației din Siria, atunci există riscul ca vocea Europei să nu conteze deloc, a spus pentru DW Jasmine El-Gamal.

Acordul cu Turcia privind refugiații are întâietate

Dar s-a ajuns deja aici, este de părere expertul în politică externă al grupului parlamentar conservator din Parlamentul European. Potrivit lui Michael Gahler, UE a preferat deja de ani buni să nu se implice prea mult în războiul sirian. "Prin urmare, suntem acum în afara oricărei capacități de a influența lucrurile", a declarat Gahler la Deutschlandfunk. Până și influența UE asupra Turciei, stat care încă are statut de candidat la aderare, este extrem de limitată. Recep Tayyip Erdogan nici nu s-a obosit să țină seama de avertismentele comunitare de a-i lăsa în pace pe kurzii din nordul Siriei. UE are nevoie de Turcia în acordul de trei ani de împiedicare a refugiaților să ajungă în Grecia. Președintele Erdogan amenință mereu că va permite din nou sporirea fluxului de refugiați dacă UE nu își îndeplinește obligațiile financiare asumate prin tratat. Ministrul german de Interne Horst Seehofer (CSU) a avertizat deja că UE s-ar putea confrunta cu un nouval masiv de refugiați, dacă situația din Siria se va înrăutăți. UE ar trebui să se pregătească pentru acest scenariu cu o politică comună privind azilul și migrația, a solicitat Seehofer. El a recunoscut însă că mai este încă foarte mult de făcut în acest sens.

Noi pericole teroriste?

Până acum, milițiile kurde i-au ținut sub control pe prizonierii din rândul luptătorilor și susținătorilor așa-numitului Stat Islamic (IS), mișcare teroristă înfrântă în regiune de kurzi, cu ajutorul soldaților americani. Președintele turc Erdogan l-ar fi asigurat pe omologul american Donald Trump că Turcia va prelua de acum această responsabilitate. Dar expertul în probleme siriene Julien Barnes-Dacey, de la "European Council on Foreign Relations" din Bruxelles, nu îl crede defel pe Erdogan. "Trebuie să fim cinstiți și să admitem că europenii nu au fost dispuși să se preocupe cu repatrierea luptătorilor IS din țările comunitare. Americanii au făcut presiuni sporite asupra UE pe această temă. Dar europenii au refuzat să o facă", a declarat Barnes-Dacey pentru DW. Este de văzut acum dacă Erdogan vrea și poate să împiedice o revitalizare a Statului Islamic. "Există mari dubii în acest sens, pentru că este clar că el vrea să se ocupe mai ales de kurzi", presupune Julien Barnes-Dacey.

UE respinge repatrierile forțate

UE a respins deja de luna trecută planurile lui Erdogan de relocare a refugiaților sirieni în "zonele protejate" din nordul Siriei. Federica Mogherini a declarat la conferința pentru Siria de la Bruxelles că ar fi dreptul necondiționat al sirienilor de a se întoarce acasă. "Dar oamenii nu pot fi obligați să se întoarcă. Trebuie să existe în prealabil condițiile unei reveniri demne, sigure și libere", a arătat Mogherini. "Prea mulți sirieni sunt amenințați cu închisoarea și serviciul militar obligatoriu la revenirea în țară. Multora le-au fost confiscate deja proprietățile."

Viitorul șef al diplomației comunitare, spaniolul Josep Borrell, care o va înlocui pe Federica Mogherini la începutul lui noiembrie, a declarat că Uniunea trebuie să învețe odată să vorbească cu o singură "voce a puterii". El nu a precizat ce anume ar însemna acest lucru concret în cazul Siriei. Borrell a criticat SUA că au permis Turciei să invadeze nestingherită Siria.