Dezinformarea şi dilema îngrădirii libertăţii de dragul libertăţii

Ce-i de făcut dacă televiziunile dezinformează sistematic? Trebuie închise? Nu se îngrădeşte astfel libertatea presei? Moldova a hotărât să suspende retransmisia postului rusesc Rossia 24, iar Letonia să creeze un centru strategic de comunicare menit, cu sprijin NATO, să contracareze tentativele de influenţare prin propagandă a minorităţii ruseşti din republica baltică, după cum informează site-ul hotnews.ro.

Problema se pune, în mod acut, şi în Ucraina, unde televiziunile în limba rusă reprezintă rotiţe „în maşinăria dezinformatoare a Moscovei”, după cum scrie vineri Neue Zuercher Zeitung.

Ziarul elveţian aminteşte de sondajele publicate de una din aceste televiziuni în timpul recentului scrutin prezidenţial, când s-a prezentat pe sticlă un screenshot potrivit căruia, la numai o oră de la închiderea localurilor de vot, candidatul extremei drepte ucrainene ar fi obţinut victoria, adjudecându-şi 37 la sută din voturi. În realitate, actualul preşedinte obţinuse 56 la sută, contracandidata sa, Iuli Timoşenko 13 procente, iar extrema dreaptă se văzuse zdrobită.

Cotidianul din Zürich elucidează fundalul acestei manipulări amintind de sforţările Kremlinului şi ale aliaţilor săi de a prezenta Ucraina pro-occidentală, pro-democratică şi pro-europeană, care a învins în revoluţia de pe Maidan, drept o ţară "dominată de fascişti".

Or, propaganda moscovită are un impact poate major asupra populaţiei ucrainene din estul ţării. Care, socializată parţial sub regim comunist, ar putea fi determinată să dorească să facă parte din "imperiu" şi din naţiunea „victorioasă”, cum e descris poporul rus, prin raportare dispreţuitoare la alte grupuri etnice, în televiziunile controlate de Moscova.

Cum poate fi contracarată această propagandă? În această chestiune domnesc încă dilemele, OSCE e împotriva oricărei cenzuri, iar Neue Zuercher Zeitung se mulţumeşte să redea diversele puncte de vedere, fără să tragă o concluzie proprie.

Nu mai puţin complicată e situaţia din Irak şi Ţara Sfântă. În chestiune sunt terorismul exercitat de extremişti islamişti şi reacţiile controversate ale guvernelor şi popoarelor ameninţate de ei.

În "Israel, singura democraţie din Orientul Mijlociu", după cum scrie vineri Die Welt, "ura creşte". Aşa se intitulează editorialul ziarului berlinez. Care, departe de a echivala statul evreu cu o organizaţie teroristă precum gruparea islamistă Hamas, admite că întreaga clasă politică israeliană a condamnat ferm prezumtiva ucidere din răzbunare, în urma asasinării a trei elevi evrei, a unui adolescent palestinian.

Die Welt se arată totuşi îngrijorat că o parte din ce în ce mai însemnată a societăţii israeliene a început "să ignore ori să tolereze existenţa unei atmosfere de ură pe care israelienii nu pregetă s-o osândească, adesea pe drept cuvânt, la palestinieni".

La rândul lor, cuceririle teroriştilor grupării islamiste ISIS care au proclamat un califat, au alarmat o lume întreagă. Ele au determinat şi Arabia Saudită să-şi disloce zeci de mii de militari la frontiera irakiană, după ce trupele guvernului de la Bagdad s-au retras din regiune.

La Viena, Der Standard relevă că motivele replierii forţelor guvernamentale irakiene şi avansul celor saudite menite să-i confrunte pe teroriştii islamişti nu sunt tocmai foarte clare. Fiindcă, după cum explică ziarul austriac, Arabia Saudită e un regat sunit „care nu-l prea are la inimă pe premierul şiit al executivului de la Bagdad, al Maliki”.

În plus, Riadul ar fi vrut să-l debarce, la Damasc, cot la cot cu ISIS, pe actualul preşedinte sirian, Bashar el Assad, aliatul Iranului, care este puterea regională rivală. „Strania voltă” din zonă ar fi, conform cotidianului vienez, urmarea dictonului potrivit căruia „inamicul inamicului meu mi-e prieten”.

Alţi comentatori relevă că şi proclamarea califatului de către ISIS a stârnit enormă rumoare şi ample temeri în regiune. Ea va duce inevitabil, potrivit publicaţiei chineze Huanqiu Shibao, din Beijing, la fărâmiţarea frontului sunit anti-Maliki, precum şi la înfrângerea finală a ISIS.