Desprinderea moldovenilor de „lumea rusă” este inevitabilă și ireversibilă | Moldova | DW | 10.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Desprinderea moldovenilor de „lumea rusă” este inevitabilă și ireversibilă

Reportajele difuzate luni, 9 mai, de posturile de televiziune din Moldova despre Ziua Victoriei i-au șocat inclusiv pe moldoveni. În același timp, se dezvoltă o nouă generație cu aspirații europene.

Parlamentul de la Chișinău, iluminat în culorile Uniunii Europene

Parlamentul de la Chișinău, iluminat în culorile drapelului Uniunii Europene în seara de 9 mai

Sondajele realizate de reporteri pe stradă cu cei aduși la manifestațiile din 9 mai au scos la iveală un tablou dezolant, mai ales în contextul invaziei ruse în Ucraina. Aproape 10.000 de oameni (37.000 au manifestat în întreaga țară, conform datelor poliției), aduși organizat la Chișinău cu autocarele de către partidele pro-ruse, au acceptat să scandeze orice, pentru a primi seara o frigăruie promisă sau 50 de lei (2,5 euro). Organizatorii spun că nu au plătit oamenii ca să vină la miting, doar că, în ajun, pe unele rețele de socializare au apărut ofertele.

Oamenii amărâți, „arma” speculanților politici

Trei partide de stânga au adus la Chișinău oameni amărâți, care au scandat în limba rusă „Victorie!” și au mărșăluit pe străzi sub drapele roșii ale fostei URSS – unii fără să înțeleagă nici măcar în ce oraș se află. Alții au spus că au venit să o dea jos pe Maia Sandu. Li s-a dat să țină în mâini câte o fotografie cu chipul unor militari sovietici, sugerându-se că ar fi bunicii lor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. Fiind întrebați cine este cel din fotografie, fie ridicau din umeri, fie pufneau în râs. La finalul întrunirii au aruncat pozele, puse în ramă din lemn cu mâner, lângă un coș de gunoi, iar jurnaliștii le-au fotografiat. Reproșul celor aduși la miting față de jurnaliști era: „Nu ne stricați sărbătoarea!”. Au ajuns să sărbătorească, nu să comemoreze, omorârea bunicilor în războiul de acum 80 de ani și să elogieze călăii, considerându-i eliberatori.

Jurnaliștii au aflat luni de la manifestanții aduși în centrul Chișinăului că „Sfântul Gheorghe a fost moldovean” și că „Ștefan cel Mare purta panglică bicoloră negru-oranj”. Așa a spus, în cadrul unui briefing, cu câteva zile în urmă, liderul comuniștilor Vladimir Voronin, iar adepții săi i-au preluat mesajul chiar dacă este absurd.

La Comrat, în Adunarea Populară, s-a conturat un nucleu politic ce manifestă tendințe separatiste, iar la nivelul societății, în sudul Moldovei, oamenii se declară „parte a lumii sovietice” și votează pro-Rusia în proporție de peste 80%. La Tiraspol, autoritățile separatiste pro-ruse au ridicat luni, 9 mai, „steagul Victoriei” și au asigurat populația din stânga Nistrului că regiunea transnistreană „va fi neapărat recunoscută ca stat, dar ar fi bine ca acest lucru să se întâmple fără vărsare de sânge”. Declarația a fost făcută de șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski.

Au desenat pacea pe asfalt, în fața Parlamentului

În paralel cu cele relatate mai sus, în Moldova se dezvoltă o lume nouă: o generație care analizează, manifestă empatie, caută răspunsuri în istorie și se agață de un viitor european. Această parte a societății este mai numeroasă (majoritară conform sondajelor și conform rezultatelor ultimelor alegeri), dar mai puțin gălăgioasă. Cei mai mulți dintre exponenții acestei părți a societății au marcat pe 9 mai Ziua Europei, zi în care au promovat pacea. Alții au mers pe la casele veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial, le-au mulțumit pentru sacrificiu și le-au transmis coșuri cu alimente. Totul foarte discret - fără lozinci și fără camere de filmat.

Spectacolul manifest Requiem pentru Bucea pe scena Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău

Spectacolul manifest Requiem pentru Bucea pe scena Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău

Pe parcursul zilei, copii moldoveni împreună cu copii refugiați din Ucraina au desenat și au scris mesaje despre pace pe asfalt în fața Parlamentului, iar seara clădirea legislativului a fost luminată în culorile drapelului Uniunii Europene, un gest ce simbolizează direcția spre lumea liberă, spre pace și democrație.

Iar seara, sala Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău a devenit neîncăpătoare pentru spectatori, acolo unde a avut loc premiera spectacolului manifest ”Requiem pentru Bucea” – un spectacol despre tragedia prin care trece acum poporul ucrainean. Întreaga piesă de teatru este un manifest pentru pace, iar ziua de 9 mai nu a fost aleasă întâmplător, subliniază regizorul teatrului, Luminița Țâcu.

Vă mai recomandăm