Decizia Curții de Justiție a UE ar putea duce la revocarea procuroarei generale? | România | DW | 18.05.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Decizia Curții de Justiție a UE ar putea duce la revocarea procuroarei generale?

Prin ultima sa decizie în privința României, Curtea de Justiție a Uniunii Europene încearcă nu doar să îndrepte erorile contrareformelor din ultimii ani, ci și să prevină eșecurile viitoare.

În centrul deciziei sale din 18 mai 2021 sunt enumerate câteva principii, pe care România le-a tratat ca pe niște dileme permanente, dar care sunt obligatorii, după cum subliniază Curtea:

1) Dreptul Uniunii Europene prevalează asupra ordinii constituționale din România, așa cum arată Decizia (928/2006) prin care România a acceptat impunerea Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de aderarea la UE. Prin acest Mecanism, Comisia Europeană monitorizează și evaluează permanent starea justiției din România.

2) Rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene, cunoscute sub numele de MCV nu sunt facultative. Curtea de Justiție a UE precizează astfel că „în conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările menționate” în aceste documente și că „trebuie să se abțină să adopte sau să mențină în vigoare” măsuri care „ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări”. De pildă, în lumina acestei Decizii a Curții de Justiție a UE, procuroarea generală Gabriela Scutea și adjunctul ei, Bogdan Licu, numiți în funcții cu aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, ar trebui revocați, fiindcă ultimul Raport MCV precizează clar că trebuiau respectate acele avize „până la instituirea unui nou cadru legislative în conformitate cu recondarea formulată în ianuarie 2017”.

3) Secția Specială înființată în perioada PSD pe lângă Parchetul General exclusiv pentru anchetarea procurorilor și judecătorilor nu are suficiente argumente de funcționare: „pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, această instituție trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție”. În același timp, Raportul MCV, la care face referire decizia Curții de Justiție a UE a precizat deja că această Secție Specială „a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”.

Parlamentul a decis, pe de altă parte, desființarea acestei Secții, dar rămâne deocamdată neclar cum se va face anchetarea magistraților și dacă judecătorii vor putea să fie cu adevărat liberi în judecata lor.

4) Inspecția Judiciară trebuie să funcționeze în afara oricăror ingerințe politice, potrivit Curții de Justiție a UE: „prezervarea independenței judecătorilor în discuție este primordială pentru a-i pune la adăpost de intervenții sau de presiuni exterioare și pentru a exclude astfel orice influență directă, precum și formele de influență indirectă susceptibile să orienteze deciziile judecătorilor în discuție”.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistă, deci, asupra garanțiilor de care au nevoie judecătorii pentru a fi cu adevărat independenți. E nevoie în România de o dezbatere serioasă în acest sens, după ce au fost experimentate deja formule, mai mult sau mai puțin discutabile, ultima dintre ele fiind chiar Secția Specială, considerată nu doar abuzivă, ci și foarte ineficientă, devreme ce în doi ani de existență a trimis în judecată mai puțin de zece cazuri.  

Decizia de astăzi a Curții europene este foarte importantă nu doar pentru că invită indirect Curtea Constituțională din România să facă o analiză a modificărilor juridice din ultima perioadă, dar mai ales pentru că instituie obligativitatea punerii în practică a documentelor MCV. 

Astfel hotărârea CJUE din 18 mai 2021 precizează că elita politică autohtonă trebuie să țină cont de Rapoartele anuale de monitorizare a justiției, care au dat deja soluții clare inclusiv în ceea ce privește numirile procurorilor șefi, care adesea s-au facut pe criterii politice. 

Practic, noua decizie a CJUE subliniază necesitatea aducerii justiției autohtone la standardele Uniunii Europene și precizează clar că normele naționale în materie juridică se subordonează celor europene.

Odată cu aderarea la UE, România a cedat din prerogativele ei naționale în favoarea celor europene, iar sondajele de opinie arată că românii rămân cei mai euroentuziaști, adică acceptă aceste cedări, fiindcă ele au ajutat țara să facă progrese majore, inclusiv în justiție.