De la Merz la Weidel: emoţii, simboluri şi mass media

"Există câteva lucruri pe care Friedrich Merz pune mare preţ: punctualitate, politeţe, respect. Deci maniere burgheze. Buna purtare este importantă în ochii liderului CDU, chiar dacă el îşi permite câteodată derapaje". Aşa l-a caracterizat revista Spiegel în mai 2024 pe liderul de atunci al opoziţiei din Bundestag, care avea să fie ales cancelar un an mai târziu.

Politică bazată pe simboluri sau se află şi altceva în spate?

Merz face periodic vâlvă în presă cu afirmaţii controversate, despre criminalitatea în rândul străinilor, migraţia şi felul în care au ajuns să arate oraşele germane sau viitorul pensiilor. Acţionează el autentic? Este vorba de o politică bazată pe simboluri? Şi ce rol joacă mass media în modul în care sunt percepuţi politicienii de opinia publică?

Răspunsuri oferă studiul "Stiluri politice - cum le interpretează mass media şi de ce emoţiile şi simbolurile influenţează încrederea în democraţie". Studiul este rezultatul unei cooperări între Fundaţia Heinrich Böll, apropiată de ecologişti şi NRW School of Governance, care ţine de statul german. Pentru realizarea analizei au fost cercetate mai bine de 600 de articole din presă, apărute în perioada 2021-2025.

Retorică, vestimentaţie şi limbaj corporal

Prin stil politic se înţelege felul în care vorbesc politicienii şi cum se pun ei în scenă, conştient sau inconştient. Este vorba despre retorică, dar şi despre vestimentaţie şi limbaj corporal. Ceva foarte relevant, după cum subliniază autoarea studiului, Kristina Weissenbach. Şi asta fiindcă "publicul ia act de acestea doar prin intermediul mass media. Prin asta încrederea noastră în clasa politică este influenţată".

Un element central este faptul că în articolele analizate predomină atribute de ordin emoţional: trăsături de caracter, mimică şi gestică autentice sau sugerate. "Ceea ce este substanţial, competenţa în materie, este rar abordată, şi dacă este abordată atunci preponderent în rândul politicienilor bărbaţi", evidenţiază Weissenbach.

Femeile şi bărbaţii sunt schiţaţi diferit

În studiu se afirmă în context: "Dacă presa subliniază retorica şi competenţa în materie de comunicare ca relevante pentru stil, în cazul politicenelor fac o legătură între asta şi empatie şi emoţie iar în cazul politicienilor mai degrabă cu competenţa în materie".

În cazul femeilor se pune mai frecvent accent pe modul în care apar în public. Şefa grupului parlamentar al formaţiunii Stânga din Bundestag, Heidi Reichinnek, este un exemplu elocvent. "Ruj în nuanţa roşu comunist, care s-a cam luat de pe buze. Principalul e să nu dea impresia că cineva s-a preocupat prea mult de exteriorul său, că investeşte în asta prea mult timp sau prea mulţi bani", a scris publicaţia Welt în februarie 2025.

Alice Weidel: Totul pură faţadă?

În aceiaşi lună, cu puţin timp înaintea alegerilor generale, revista Stern a luat-o sub lupă pe Alice Weidel, preşedintă şi şefă a grupului parlamentar al formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD): "Se preocupă până în ultimul detaliu de apariţiile ei. Astăzi poartă un costum de culoare închisă, bluză albă şi batistă la buzunarul din piept, combinat cu un şirag de perle, care este semnul ei de recunoaştere. Costumaţia de serviciu o protejează şi asigură distanţa necesară, din care poate permite şi o apropiere controlată".

Un model medial asemănător se regăseşte într-un articol publicat în 2021 în Spiegel despre Sahra Wagenknecht, care pe atunci făcea încă parte din formaţiunea Stânga: "Ea este femeia cu costume sobre şi bune maniere, femeia de stânga cu aer conservator şi educaţie burgheză. Este un brand".

Christian Lindner – bărbatul cu "Starpower"?

În schimb bărbaţii sunt mult mai rar analizaţi de mass media din perspectiva modului în care se prezintă în public. Excepţie face fostul preşedinte al liberalilor din FDP, Christian Lindner: îmbrăcăminte cu putere de simbol, mărci sau automobile de lux permit apariţia unor momente de identificare, se arată în studiul despre stilurile politice.

Revista Focus a scris în mai 2023 despre ministrul de Finanţe de atunci: "Christian Lindner a dezvoltat de-a lungul anilor ceea ce experţii în materie de marketing din SUA numesc 'Starpower'. Printre proprietari de Porsche, useri de iPhone şi purtători de costume Boss raza sa de acţiune este cea mai mare. Dar şi fondatorii de firme start-up şi întreprinzătorii familiali tradiţionali se numără printre fanii săi."

Olaf Scholz şi "capul ras"

Un fel de contrapondere este fostul cancelar Olaf Scholz, pe care Focus l-a portretizat la sfârşitul anului 2023, după doi ani de mandat ca birocrat plicticos. "Costumele, cam demodate, nu sunt dintre cele ieftine. Geanta, marca Bree, o are de când era încă stagiar. Şi desigur, capul chel. Poate că multora un cap chel le sugerează un pericol latent. La Scholz chelia înseamnă doar că a reuşit din nou să economisească bani pentru frizer".

În studiu Scholz este dat ca exemplu şi în privinţa rapidităţii cu care o imagine transmisă de mass media se poate schimba. "Aspecte precum 'a fi liniştit', care în 2021 erau interpretate pozitiv (un om liniştit, cum se cade din punct de vedere moral), au căpătat în 2025 o conotaţie negativă (lider slab)."

Poate Friedrich Merz să se menţină calm?

Aceeaşi experienţă a trebuit s-o facă şi Friedrich Merz, succesorul lui Scholz. Ziarul Handelsblatt a scris în septembrie 2024 despre candidatul de atunci la funcţia de cancelar: "Merz trebuie să demonstreze că el, care este adesea perceput drept înfocat şi agitat, poate să-şi păstreze calmul, să emane capacitate de autocontrol. Sunt calităţi de care un cancelar în vremuri furtunoase are nevoie".

Concluzia studiului: exemplul Friedrich Merz arată că interpretarea stilurilor politice este şi o luptă pentru puterea de interpretare. "Mass media dominante interpretează stilurile politice preponderent personalizat, cu încărcătură simbolică şi stârnind emoţii". Aceasta marchează în rândul populaţiei imaginea vizând personalul politic şi stabileşte în oarecare măsură dacă i se acordă sau nu încredere, dimpreună cu sistemul democraţiei reprezentative. "Pe termen lung această încredere nu este în creştere, dacă mass media mizează doar pe emoţii şi simboluri".

Kristina Weissenbach, autoarea studiului, îşi doreşte de aceea un fundal mai puţin negativ. Mass media trebuie să fie critice, să-şi îndeplinească funcţia de organ de control şi să relateze mai frecvent în cheie pozitivă.