De ce vrea ministrul Bode să ′aresteze′ arhivele istorice | România | DW | 16.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

De ce vrea ministrul Bode să 'aresteze' arhivele istorice

Guvernul încearcă nu doar să ascundă plagiatele înalților oficiali, ci și documente de arhivă dinainte de căderea comunismului și chiar mai vechi.

Imagine din București, 24 decembrie 1989

Imagine din București, 24 decembrie 1989

Acuzat de plagiat și că are o lucrare de doctorat care nu răspunde standardelor academice, ministrul de Interne Lucian Bode se răzbună pe istorici și le blochează accesul la documentele de arhivă. Ministrul vrea să le arate că degeaba și-au pierdut ei tinerețea în biblioteci și nopțile scriind la doctorat, că toate acestea nu fac doi bani dacă nu ai putere.  Accesul la documentele din perioada lui Ceaușescu a fost dur restricționat încă de la începutul verii, dar acum Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care are în subordine Arhivele Naționale, ar vrea să dea o hotărâre de guvern prin care să-și legalizeze gestul sugerând în plus că cercetătorii ar fi de acord cu această cenzurare a istoriei. Așa că acum o săptămână a convocat mai mulți specialiști pentru a discuta o nouă Hotărâre de Guvern aflată sub formă de proiect, fără să le fi trimis însă arhiviștilor și istoricilor textul înainte de întâlnire. Dumitru Lăcătușu care a publicat mai multe studii despre represiunea comunistă și biografiile unor foști ofițeri de Securitate a explicat că noul proiect de hotărâre aflat deja în circuitul de avizare „confirmă și continuă consemnele instituite de regimul comunist”. Practic, prin hotărârea inițiată de Ministerul Afacerilor Interne vor rămâne ascunse toate documentele clasificate „strict secret” sau „strict secret de importanță deosebită”. Aceste etichete au fost aplicate abuziv de regimurile totalitare din secolul trecut, dar guvernul condus de Nicolae Ciucă vrea să păstreze ascunse tot felul de texte de arhivă, unele vechi de peste 70 de ani. Lăcătușu povestește pentru Presshub.ro că de curând i s-a spus că anumite documente din 1951, deschise istoricilor între 1996 și 2022, au fost, între timp, clasificate, iar decizia privind clasificarea a fost luată la recomandarea serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne: Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI). Există și interdicții care merg mult mai departe. Cătălin Botoșineanu, doctor în istorie și arhivist, a vorbit chiar despre documente clasificate înainte de Primul Război Mondial de către unitățile militare sau de jandarmi și care continuă să fie secrete.

Dacă se va adopta noua hotărâre de guvern inițiată de MAI fără dezbatere publică și fără consultarea breslei cercetătorilor, abia în 2030 vor putea fi consultate texte considerate strict secrete de către Securitatea comunistă în 1980. Dacă lucrurile vor rămâne așa, tot ceea ce era considerat un document periculos după 1972 va rămâne la index. Anii cei mai duri ai dictaturii ceaușiste vor fi ascunși, deciziile cele mai sensibile luate atunci sunt cenzurate, fără ca ministrul Internelor Lucian Bode să dea vreo explicație și fără ca premierul Nicolae Ciucă să se opună.

La mijloc nu sunt doar interese politice care protejează persoane aflate încă în viață și care au jucat roluri importante înainte de 1989, cum ar fi, de pildă Ion Iliescu și cei cu ajutorul cărora a preluat puterea imediat după fuga lui Ceaușescu. Mai sunt, poate, și fire de legătură între trecut și prezent între instituțiile de forță din zilele noastre și cele din perioada dictaturii pe care actualii deținători de arhive ar vrea să le țină la adăpost. Dincolo de aceste eventuale motivații, decidenții politici nu par să înțeleagă importanța scoaterii la iveală a detaliilor istorice care să ne facă să înțelegem o epocă nu prea îndepărtată.

Această aroganță ca sursă de putere se vede în felul în care ministrul de Interne și-a ținut secretă teza de doctorat, apoi în felul în care Universitatea Babeș-Bolyai a tranșat subiectul plagiatului său și modalitatea prin care Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATCU) a refuzat să analizeze teza de doctorat semnată de Lucian Bode. CNATCU a invocat decizia Curții Constituționale prin care singurul fel în care poate fi retras un doctorat este printr-o decizie definitivă în Justiție. Noua ministră a Educație Ligia Deca a ținut să se asigure personal că Lucian Bode va fi ocolit de o decizie cu verdict etic.

Cât de credibil poate fi un guvern condus de un premier acuzat de plagiat, care are în subordine doi miniștri grei, de Interne și de Apărare, care nu reușesc să-și dovedească nevinovăția în chestiuni de furt intelectual? Ministrul Apărării Angel Tîlvăr are un doctorat făcut de cercetători de la Muzeul Vrancea, care au fost trimiși în arhive de directorul lor să scotocească și să vină cu informații pentru pe atunci parlamentarul local Tîlvăr.

Sunt deja o serie de dovezi în acest sens, inclusiv că numele lui nu apare în registrul de cercetare a documentelor citate în teză.

Ei sunt decidenții politici care trebuie să hotărască cine și ce are voie să consulte în arhive. Ei trasează datele până la care un istoric poate să cerceteze trecutul. Ei hotărăsc dacă documentele ștampilate cu „strict secret” pe vremea lui Ceaușescu mai sunt sau nu valabile. Ei și subordonații lor care vor să rămână consecvenți cu fostul regim pot aresta arhivele istorice.