De ce sunt populiștii de dreapta atât de puternici în estul Germaniei? | Germania | DW | 26.08.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

De ce sunt populiștii de dreapta atât de puternici în estul Germaniei?

...și de ce tineretul cheamă la ”Vara solidarității”? În curând, în trei landuri din estul Germaniei vor avea loc alegeri. Populiștii de dreapta ar putea obține acolo cele mai multe voturi. Care e motivul?

Leipzig, demonstrație, 29 ianuarie 1990 (picture-alliance/dpa/V. Heinz)

Leipzig, demonstrație, 29 ianuarie 1990: ”Neutralitatea și unitatea aduc Germaniei libertatea”

Fără mișcarea pentru drepturile omului din fosta RDG, Germania ar fi arătat cu totul altfel astăzi. Zeci de mii de activiști au contribuit, în urmă cu 30 de ani, la căderea Zidului Berlinului, la reunificarea unei țări, care fusese divizată timp de decenii. Oamenii, care au ieșit atunci pe stradă, cereau libertate și garantarea drepturilor omului. Iar acum, la scurt timp înainte de alegerile parlamentare în trei landuri estice, sloganurile sunt preluate abuziv de cealaltă parte. În Saxonia și Brandenburg au loc alegeri pe 1 septembrie, în Turingia la sfârșitul lui octombrie.

Populiștii de dreapta ai Alternativei pentru Germania (AfD) sunt cei care își fac acum reclamă pentru a obține voturi, prin sloganuri ca ”Devino activist pentru drepturile omului!”, ”Desăvârșește unificarea!”, sau ”Estul se ridică”. O campanie electorală cu texte folosite în anii de după reunificare, ani care pentru mulți au însemnat frustrare, dezamăgire și promisiuni neîndeplinite.

"Fără libertate de exprimare" în Germania?

Pe site-ul lor, AfD compară Germania de acum cu fosta RDG: ”Cine gândește astăzi 'altfel' este la fel de suprimat ca pe vremea Stasi”. Stasi, Securitatea de Stat a RDG, urmărea toți oponenții sistemului, îi oprima pe cei care aveau curajul să gândească altfel și viola masiv drepturile omului.

”E din nou ca în RDG”, a spus de curând cineva, care în urmă cu 30 de ani nici măcar nu fusese acolo. Björn Höcke este liderul aripii naționale de dreapta a AfD, conduce filiala partidului din Turingia și este originar din vestul Germaniei. Și cu toate acestea, își permite să spună: ”Nu pentru asta am realizat noi revoluția pașnică, dragi prieteni”. 

Să ne amintim: Germania este un stat democratic de drept. Și cu toate acestea, astfel de declarații îi influențează pe mulți. După alegerile parlamenare de land, AfD ar putea deveni cel mai puternic partid în toate cele trei landuri din est, conform sondajelor. Și asta în ciuda faptului că nu puțini politicieni de la vârful AfD au exprimat opinii radicale de dreapta și au făcut declarații rasiste.

Björn Höcke, AfD (picture-alliance/dpa/J. Carstensen)

Björn Höcke, liderul filialei AfD din Turingia

24% din electoratul fostei RDG ar vota AfD

Conform sondajului EMNID de la jumătatea lui august, 24 la sută din electoratul din fosta RDG ar vota AfD la alegerile federale. În vestul Germaniei, procentul e de 12 la sută.

”Mulți cetățeni din fosta RDG sunt dezamăgiți, se simt neînțeleși, neobservați de majoritatea societății din vest”, spune socioloaga Judith Enders. Acest lucru are o legătură și cu faptul că germanii din est reprezintă 17 la sută din întreaga populație a Germaniei. Dar și mai importantă este reprezentarea slabă a lor la nivel național. Germanii din est ocupă numai 1,7 procente din funcțiile de vârf în economia germană, în politică și în administrație. După căderea Zidului, elitele socialiste din RDG au fost înlocuite cu oameni din vest. Această elită vestică se perpetuează acolo și astăzi, adaugă Enders.

Enders a crescut în est și a creat o inițiativă prin care să schimbe noțiunea de ”estic”. Cu încredere în sine și curaj.

Dar nu toți cei din fosta RDG reușesc acest lucru. ”Unii se retrag”. Mulți văd în cei 30 de ani de la căderea comunismului un afront colectiv, spune Enders. Conform statsticilor, angajații din est câștigă încă mai puțin decât cei din vest. La care se mai adaugă și faptul că după reunificare, mulți oameni - mai ales tineri - au plecat în vest. Iar cei, care au rămas, au fost nevoiți să lupte cu greutățile economice din estul Germaniei. Și cu un șomaj mai ridicat. În 2019, în estul Germaniei 6,6 la sută din locuitori erau șomeri. În vest, 4,7 la sută.

O 'Vară a solidarității' în estul Germaniei

Consecințele reunificării nu sunt însă singurii factori care explică aplecarea cetățenilor către AfD: un studiu realizat la Universitatea din Leipzig arată că aproape jumătate dintre cei intervievați au rezerve față de străini și minorități. În toată Germania, o treime exprimă astfel de poziții. În ultimii ani, ”estul” a fost văzut tot mai rău în presă: fie din cauza mișcării rasiste PEGIDA, din cauza anumitor atacuri la adresa migranților sau din cauza violențelor, parțial cu motivație radicală de dreapta, de la Chemnitz.

Dar mulți locuitori din est se împotrivesc ideii conform căreia estul republicii ar fi un fel de cuib de extremiști de dreapta. Inițiativele ”Când, dacă nu acum?” și ”Nou început pentru est” luptă împotriva rasismului, dar încearcă să și dezbată pe marginea întrebării cum au perceput germanii din est perioada din timpul și după căderea RDG. Sub motto-ul ”Vara solidarității”, sunt organizate în estul Germaniei concerte, lecturi și conferințe.

Pe 24 august, la Dresda, ambele inițiative, împreună cu alte organizații, au chemat la o demonstrație pentru solidaritate și împotriva în dezbinării, numită #Unteilbar (#Indivizibili). Ana-Cara Methmann a crescut în nordul Germaniei și trăiește de mai mulți ani în Leipzig. Este purtătoarea de cuvânt a inițiativei #Unteilbar: ”Cerem o distanțare clară față de rasism”.

Dresa - #Unteilbar (Imago Images/epd)

#Unteilbar - Dresda: 40.000 de oameni au ieșit în stradă

Divizare între est și vest, dar și între oraș și sat

Leipzig, orașul în care a ales Ana-Cara să trăiască, este o metropolă îndrăgită din landul Saxonia. La alegerile europarlamentare din mai, Verzii ecologiști au obținut acolo 20,2%, devenind cel mai puternic partid. AfD a înregistrat la Leipzig un rezultat mult mai slab decât în restul landului - 15,5%. Germania nu este divizată numai între est și vest, ci și între orașe și zonele rurale.

De multe ori, cele mai practice lucruri de zi cu zi divizează oamenii. Un autobuz, care merge numai de două ori pe zi, sau o gară, aflată la 20 de kilometri distanță. Methmann, care ține seminarii în toată Germania - de pildă pe tema discriminării - a trăit așa ceva pe pielea ei. În Saxonia, de exemplu, guvernul conservator CDU a contribuit și el la creșterea în sondaje a AfD. ”S-au investit prea puțini bani în programe pentru tineret, s-au închis centre culturale pentru tineri”, spune Methmann. Modalități, prin care oamenii să poată participa activ la viața socială, și inițiative democratice, prin care să fie încurajate anumite persoane, ar fi, după părerea ei, cele mai bune măsuri împotriva extremiștilor de dreapta. 

Vă mai recomandăm