De ce se întoarce Franța în România | România | DW | 15.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

De ce se întoarce Franța în România

„Să fim lucizi și să constatăm că noi nu suntem în război cu Rusia”, a spus Emmanuel Macron la Constanța, într-un discurs în care a vorbit despre felul în care trebuie negociată pacea.

România | Emmanuel Macron și Klaus Iohannis | Baza NATO de la Constanța

Emmanuel Macron și Klaus Iohannis la baza aeriană Mihail Kogălniceanu

Președintele Franței a venit în România, în a doua vizită de stat după realegerea sa. Prima deplasare a fost la Berlin, o ierarhie tradițională și simbolică în binomul franco-german.  

Venirea în România și apoi halta de la Chișinău sugerează mai mult decât un turneu obișnuit, semănând mai degrabă cu o repoziționare a Franței în Estul Europei. Parisul a mai făcut o piruetă similară în timpul și după Războiul Crimeei (1853-1856). Încă din 1855, la Conferința preliminară de pace de la Viena, delegatul Franței Francois-Adolphe de Bourquency a propus unirea Moldovei și Țării Românești sub un prinț străin sau autohton ereditar, pentru a face din Principate „o barieră naturală împotriva unei noi agresiuni a Rusiei”.

Franța și Germania au concurat până la începerea celui de-al Doilea Război Mondial pentru influență în această regiune de margine a Europei, în care Rusia a fost mereu expansivă, dar unde s-au instalat, între timp, cu cele mai noi arme sofisticate americanii.

Franța pare gata să revină și să joace din nou un rol important la periferia continentului și la Marea Neagră. „Noi, europenii, împărțim acelaşi continent şi geografia este încăpăţânată”, a spus Emmanuel Macron, explicând că „Rusia va rămâne acolo unde este, unde a fost şi ieri şi unde va fi şi mâine”. Chiar dacă „este o putere de temut”, a mai subliniat președintele francez, „noi nu dorim să avem război cu poporul rus”.

Macron a ținut să pună toate piesele pe masă: „Pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă, aducând garanţii de securitate”. Președintele francez este singurul lider atlantist care vorbește despre pace, singurul în înțelesul căruia diplomația trebuie să ia locul războiului.

Pentru Emmanuel Macron „aceasta este realitatea”. Liderul de la Elysee  nu își retrage propoziția care i-a scandalizat atât de mult pe estici, dar nu numai, și anume că „Rusia nu trebuie umilită”. Președintele Franței a explicat încă o dată care este viziunea sa asupra lucrurilor: poziția Parisului a fost clară „încă din prima zi  a războiului declanșat de Rusia în Ucraina” iar europenii au încercat prin sancțiuni dure să oprească războiul, între care șase pachete de măsuri restrictive, inclusiv ultimul care implică și un embargo asupra petrolului rusesc.

România| Emmanuel Macron și Klaus Iohannis | baza NATO de la Constanța

Emmanuel Macron și Klaus Iohannis la baza aeriană Mihail Kogălniceanu

Emmanuel Macron a spus răspicat că Franța va continua să susţină Ucraina, „pentru a o ajuta să se apere, să lupte, pe plan economic şi financiar, pe plan umanitar (...), fără niciun fel de complezenţă şi fără niciun fel de compromis”, adăugând imediat că Parisul dorește „să construiască şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile să se reia”.

Franța, care până la începerea războiului din Ucraina a fost implicată mai mult în regiunea baltică, a preluat și conduce Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră de Alianța Nord-Atlantică și dislocată în România. Emmanuel Macron s-a întâlnit de altfel cu militarii francezi din contingentul celor 500 și le-a declarat recunoștința sa pentru misiunea pe care și-au asumat-o, de apărare a graniței de Est a Alianței.

România „poate conta pe fraternitatea Franței”, a demonstrat că „este la înălțime” iar pentru Franța, „România nu este o țară ca oricare alta” iar „în fața unei crize grave, România a putut conta întotdeauna pe Franța”. Emmanuel Macron a enumerat laude și promisiuni în virtutea unei „prietenii de două secole”. După întâlnirea cu președintele român Klaus Iohannis, unde cei doi au discutat și despre împotmolirea României la porțile Spațiului Schengen, Emmanuel Macron și-a asumat obligația să ajute: „Dorim ca dosarul să progreseze, Franța e alături de România”.

Înainte de plecarea spre Republica Moldova, președintele francez a transmis un mesaj în limba română, un efort pe care nu l-a făcut demult un demnitar străin de rang înalt: „În vremurile în care trăim, era important pentru mine să vin să subliniez prietenia și sprijinul meu pentru România”.

Vizita lui Emmanuel Macron în România și drumul său mai departe spre Chișinău scot în evidență o schimbare de direcție în politica externă franceză, o încercare de a reveni într-un spațiu cultural și geopolitic pe care l-a neglijat o perioadă și o mână întinsă Bucureștiului în bătăliile pe care le dă la Bruxelles.