De ce România (nu) devine independentă energetic. Cine o subminează | România | DW | 18.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

De ce România (nu) devine independentă energetic. Cine o subminează

România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a țării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră și de interesele politicienilor la putere.

Parlamentul a schimbat, în sfârșit, Legea offshore pentru a permite reluarea investiților de exploatare a resurselor din Marea Neagră, întrerupte în 2018 de PSD, care sub pretextul luptei cu imperialismul corporatist a ținut țara captivă dependenței de gazul rusesc. În cei patru ani care au trecut, România a pierdut o serie de oportunități, pe care nu e sigur că le poate recupera. 

Spre deosebire de vechea lege din 2018, investitorii își pot deduce investițiile în proporție de 40% din totalul impozitului, față de 30% cât era înainte. Apoi, a fost scoasă din lege obligativitatea ca investitorii să vândă pe piața din România 50% din cantitățile extrase din Marea Neagră, precizându-se că aceștia „au dreptul să comercializeze liber hidrocarburile” la prețurile și în cantitățile pe care le doresc, în acord cu principiile UE. 

Totuși, parlamentarii autohtoni nu s-au putut abține să nu introducă o formulă de control discutabilă, potrivit căreia guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, adică offshore, dar și din perimetrele onshore, adică cele din subteranul unor porțiuni de uscat. 

Această putere pe care legea o acordă executivului și care a fost introdusă pe ultima sută de metri poate duce la situații abuzive, în cazul în care în fruntea guvernului ar reveni un partid naționalist sau o grupare cu vederi antieuropene, cum au fost toate cabinetele din perioada 2016-2019. Prevederea îi dă posibilitatea guvernului să modifice oricând regulile în timpul jocului.

România nu are capacitatea de a exploata zăcămintele de adâncime din mare și de pe uscat prin forțe proprii, pentru că nu dispune de tehnologia necesară, de aceea are nevoie de companiile occidentale, care la rândul lor au nevoie de stabilitate legislativă și de un mediu predictibil pe termen lung. 

În 2012, Exxon și OMV Petrom au descoperit în perimetrul botezat Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, o cantitate de gaz estimată la 200 de miliarde de metri cubi, de 18 ori consumul anual al  României. Pentru extragerea gazului, americanii de la Exxon și austriecii de la OMV aveau nevoie de un cadru legal, care a fost tergiversat, intenționat sau nu, până în 2018. Legea dată atunci de PSD i-a făcut pe americani să se retragă și pe austrieci să stea în expectativă.

Noua lege a fost gândită pentru a-i încuraja să revină. Doar că acum investitorii ar putea fi mult mai precauți, din cauza războiului declanșat prin invazia rusă în Ucraina și a manevrelor militare din Marea Neagră. Între timp, Rusia a ocupat Insula Șerpilor și unda de șoc a luptelor care se dau acolo ar putea influența viitorul extracțiilor de adâncime.

Premierul Nicolae Ciucă este însă optimist și crede că, până la sfârșitul lunii iunie, România va avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, iar „în cel mult cinci ani” țara „va deveni cu adevărat independentă energetic”. Beneficiile financiare pe care le-ar putea obține România vor fi importante, cantitatea de gaz estimată ar valora peste 200 de miliarde de euro.

Potrivit noii Legi, banii vor fi direcționați spre extinderea rețelelor de gaze, o soluție lipsită de viziune, în condițiile în care Uniunea Europeană gândește un viitor în care gazul să nu mai fie principala resursă de încălzire a populației, pentru că prețul gazului va continua să crească.

România avea la îndemână toate pârghiile necesare pentru a deveni independentă energetic, dacă liderii politici din ultimii 30 de ani nu și-ar fi propus să mențină dependența de Rusia. Strategia lor a fost să închidă termocentralele, în loc să le modernizeze, să blocheze terminarea centralei nucleare de la Cernavodă, care cu doar două reactoare funcționale asigură 30% din necesar, și să spolieze hidrocentralele.

Între retorică și fapte a fost mereu o prăpastie de netrecut. Nu legile i-au oprit pe cei care au condus România să facă țara independentă de Rusia, ci incompetența, corupția și poate chiar legăturile subterane cu prelungiri spre Moscova. Legea offshore, care tocmai a fost adoptată, nu garantează schimbarea acestei direcții.