De ce România merge îndărăt, în vreme ce statele din jur ies din populism (Spotmedia) | Europa | DW | 16.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

De ce România merge îndărăt, în vreme ce statele din jur ies din populism (Spotmedia)

Dacă acum câțiva ani, în plin regim abuziv al lui Liviu Dragnea, Uniunea Europeană a făcut din România o poveste de succes pentru modelul de democrație liberală, astăzi, aceeași țară, cu același președinte, o ia îndărăt.

L-am citat în exces pe politologul Ivan Krastev, dar iată că predicțiile lui sunt confirmate chiar în țara natală: în plină criză nu doar sanitară, ci și de legitimitate instituțională, bulgarii nu au ales nici vechiul sistem, asociat cu corupția, nici platformele populiste, ci un partid tânăr, pragmatic, fondat de doi foști absolvenți de Harvard.

Bulgaria se înscrie astfel în trendul Cehiei și al Republicii Moldova, dincolo de diferențele specifice.

Teza lui Ivan Krastev, formulată la puțin timp după debutul pandemiei, e simplă, o reformulez: criza reală, spune el, îi va scoate la marginea jocului politic pe liderii populiști, pentru că hainele de magician ale acestora se arată drept ceea sunt în realitate: un costum de bufon.

În cartea Is It Tomorrow Yet?: Paradoxes of the Pandemic, Krastev a preconizat tocmai această invalidare a liderilor populiști în contextul pandemiei și iată că scrutinele care au avut deja loc în Germania, Cehia, chiar Republica Moldova i-au confirmat ipoteza.

Mai mult, revenirea lui Emmanuel Macron, în contextul în care președintele francez și-a asumat decizii severe privind restricțiile sociale și obligativitatea vaccinării, se înscrie în aceeași demonstrație: când criza este reală, palpabilă, când are de-a face cu cotidianul oamenilor, oamenii resping șarlatenia liderilor salvatori.

La debutul pandemiei, când statele începeau să ia măsuri nepopulare, erau temeri că asta va alimenta curentele extremiste și va da o trambulină nouă populismului.  

Krastev a fost împotriva curentului și a susținut că pandemia va readuce și consolida încrederea în partidele mature, pragmatice, care nu lucrează cu fricile atavice ale oamenilor, nu identifică dușmani imaginari și nici nu supralicitează mitul cetății asediate, strategia pe care o aplică Viktor Orban.

De pildă, premierul maghiar, care ține un discurs săptămânal la radio, despre starea națiunii, dar refuză orice confruntare, jurnalistică sau politică, a prezentat în felul următor una dintre vizitele pe care urma să le facă la Bruxelles: „David se duce la Goliat”.

Această instaurare eroică este specifică liderilor populiști, dar viitorul de la Budapesta ar putea, și el, să confirme optimismul lui Ivan Krastev, opoziția maghiară și-a unit forțele, în pofida unui sistem politic pe care Viktor Orban l-a manipulat în așa fel încât să îl mențină la putere.

Pe ce se baza teza lui Krastev?

În primul rând, pe șarlatenia populiștilor. Deși aceștia pozează în salvatori naționali, nu sunt capabili să identifice soluții pentru crize reale, ci doar pentru acele crize pe care ei înșiși le inventează.

Să rămânem tot la Viktor Orban și la criza fabricată de el, pentru a mai poza în David care se bate cu Goliat: coruperea copiilor, prin expunerea lor la informații privind minoritățile sexuale.

Când a venit însă criza reală, pandemia,  premierul maghiar nu a reușit să dea virusul afară din țară și nici să oprească decesele pe care acesta le cauza. Din contră, și-a expus o dată în plus propriii cetățeni, punând pe piață vaccinurile rusești și chinezești, neomologate în Uniunea Europeană.

În al doilea rând, pe accesul la informații reale. Criza sanitară este globală, ceea ce înseamnă că oamenii pot să vadă și să compare în timp real ce fac conducătorii altor state pentru propriii cetățeni.

Cum i-au sărit bulgarii pe populiști și extremiști

Alegerile de duminică din Bulgaria au încredințat victoria unui partid tânăr, lansat pe o platformă anticorupție, cu un discurs nu antisistem, ci pragmatic.

La București, știrea a trezit o oarecare nostalgie după momentul în care USR făcea figură bună și spărgea blocada PSD – PNL. Astăzi, această blocadă nu doar că e refăcută, dar e cu mult mai puternică.

Bulgarii nu au ieșit în număr mare la vot și cecul dat mișcării care propune schimbarea nu este foarte gros, dar vorbim despre o țară mult timp încremenită într-un status quo, așa că semnalul este remarcabil și nu poate fi decuplat de criza reală.

Guvernul de la Sofia a eșuat spectaculos în a gestiona criza sanitară, vaccinarea plasează țara pe ultimul loc din Uniunea Europeană, iar starea sistemului sanitar este, la fel ca la București, precară.

Dar "tinerii de la Harvard" sunt pe aceleași nisipuri mișcătoare pe care a fost şi USR: atunci când ești la putere, oamenii așteaptă soluții concrete, adică putere reală.

Kiril Petkov şi colegul său Asen Vasilev s-au întâlnit, așadar, pe băncile de la Harvard, ceea ce, iarăși, la București provoacă un lung oftat: Marcel Ciolacu, cel care ar putea asigura, prin rotație cu PNL, șefia Guvernului, a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea Ecologică.

Citiți materialul integral AICI

Vă mai recomandăm