De ce pleacă germanii în străinătate

În ultimul deceniu, circa 180.000 de germani au părăsit anual țara, în timp ce în jur de 129.000 de persoane s-au întors acasă în fiecare an. Acestea sunt primele rezultate ale unui studiu publicat de Universitatea Duisburg-Essen, împreună cu Institutul Federal pentru Studiul Populației. Trei sferturi dintre migranți sunt persoane cu înaltă calificare.

În mass media si pe internet s-a tot discutat despre cât de reale sunt cifrele. Acestea provin de la Institutul Federal de Statistică, dar modalitatea colectării datelor s-a schimbat în această perioadă, astfel încât ele nu pot fi exacte pe ani. De aceea, studiul oferă numai media pe deceniu, explică Andreas Ette, șeful grupului de cercetare din cadrul Institutului Federal pentru Studiul Populației.

Brain drain: da sau nu?

Majoritatea emigranților rămâne pentru o perioadă limitată de timp în străinătate. Statistic, însă, reiese pe an un minus de aproximativ 51.000 de persoane care nu se mai întorc în Germania. "O astfel de migrație netă negativă a cetățenilor unei țări există în principiu în toate statele industrializate", explică Ette. Însă, potrivit acestuia, se poate vorbi de fenomenul brain drain - emigrarea specialiștilor cu înaltă calificare - numai dacă pleacă semnificativ mai mulți oameni cu înaltă calificare decât cei care se întorc. ”Dar nu există aproape niciun indiciu în acest sens, în studiul nostru”, spune Ette. În cazul emigranților germani, 76 la sută au studii superioare, iar în rândul celor care se întorc, 68 la sută au diplomă de facultate.

Ette spune că trebuie analizată migrația în totalitatea ei, adică luată în considerare și imigrația forțelor calificate de muncă în Germania. Acest bilanț este pozitiv, subliniază Ette. Argumentul este susținut și de Werner Eichhorst, expert la Institutul de Cercetare a Viitorului Muncii (IZA): ”Nu putem argumenta pur și simplu că pierdem 51.000 de persoane în fiecare an pe termen lung și că de aceea lipsesc oameni pe piața muncii.” La aproximativ 45 de milioane de angajați în Germania, aceste cifre reprezintă mai puțin de un procent, subliniază cercetătorul.

Gabriel Felbermayr, președintele Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, este ceva mai critic față de aceste cifre: ”În ultimii zece ani, am pierdut jumătate de milion de oameni care au plecat în alte țări, dintre care trei sferturi au studii superioare. Nu este o veste bună pentru o țară ca Germania, care se bazează mult pe forța de muncă înalt calificată”. Imigranții străini nu pot compensa în totalitate această pierdere, spune acesta, pentru că nu sunt întotdeauna suficient de calificați.

Dacă emigranții germani activează în domenii în care lipsește forță de muncă în Germania, nu e clar, deoarece aceste date nu au fost încă analizate.

De aceea pleacă germanii (temporar)

Ce ar trebui să-i aducă pe germani înapoi în țară? Pentru a afla acest lucru, trebuie să ne uităm la motivele pentru care au plecat. În acest scop, autorii studiului au chestionat peste 10.000 de emigranți și oameni care s-au întors. Principalul motiv pentru alegerea unei vieți în străinătate este serviciul - valabil pentru aproape 58 de procente dintre cei intervievați. Un alt motiv important sunt banii. În medie, cei care emigrează câștigă cu aproape 1.200 de euro mai mult pe lună. Chiar dacă sunt luate în considerare cheltuielile mai mari din alte țări, rămâne totuși un plus.

Pentru aproximativ 46 la sută dintre cei chestionați, stilul de viață este relevant. Importantă pentru aceștia este clima, o viață diferită sau experiențele noi. Peste o treime a declarat că partenerul sau partenera, originari din alte țări, au fost motivul pentru a emigra. 30 la sută au plecat pentru job-ul din altă țară al partenerului sau partenerei. 20 la sută au emigrat pentru studii. Cei mai puțini au părăsit țara din cauza nemulțumirii legate de viața în Germania.

Motive de întoarcere

Werner Eichhorst vorbește despre competitivitatea locului de muncă, nu numai în ceea ce privește companiile, ci și angajații. ”Mai ales persoanele cu viziune internațională și cu înaltă calificare își pot alege locul de muncă și pot decide în ce fel li se potrivesc perspectiva de câștig și viața privată într-un anumit moment în viață”. La acest capitol pot fi relevante îngrijirea copiilor sau situația legată de locuință. Politica, spune Eichhorst, trebuie să garanteze condiții bune nu numai pentru companii, ci și pentru angajați.

Felbermayr consideră că aspectul financiar este deosebit de important: ”În Germania, taxele și impozitele sunt mari, iar salariile celor cu înaltă calificare relativ mici.” Cercetătorul sugerează că ar trebui luate ca exemplu țările scandinave, iar celor care se întorc în țară ar trebui să li se ofere avantaje fiscale. Inclusiv la taxele pe salariu.

Economiștii se apleacă și asupra condițiilor de muncă în domeniul academic. "Șansele de a progresa, de a-ți face un nume, sunt mai mari în străinătate decât în Germania, pentru că institutele de cercetare sunt mai bine echipate". Felbermayr dă ca exemplu Elveția. Universitățile au devenit acolo mult mai atractive pentru profesorii străini în ultimii zece-cincisprezece ani, pentru că s-au investit mulți bani. "Acest concept s-ar putea adopta".

Puncte forte: securitatea și deschiderea

Nici Eichhorst nu consideră neapărat universitățile germane ca fiind un bun angajator. Siguranța locului de muncă nu este foarte mare. Uneori contractele de muncă la universități au o durată de doar trei luni. Prin urmare, Eichhorst propune crearea mai multor posturi permanente sau cel puțin oferirea de contracte pe o durată semnificativ mai lungă, pentru că această problemă ”a alungat mulți oameni din Germania”. Germania are însă alte puncte forte legate de siguranță, cum ar fi statul de drept sau securitatea socială, spune Eichhorst. Aspect important, în special pentru familii.

Companiile și-ar putea și ele ridica gradul de atractivitate, subliniază  Eichhorst: ”Cine a plecat relativ devreme în străinătate are o înclinație mai mare spre a-și petrece încă o perioadă din viața profesională în străinătate”. Experiențe precum un semestru în străinătate sau călătoriile pot determina persoanele în cauză să-și aleagă un stil de viață internațional.

Angajații germani ar putea atrage absolvenți calificați sau ar putea să-i câștige chiar pentru perioade mai lungi, dacă le-ar oferi angajaților un timp în străinătate, e de părere Eichhorst.

Totuși, niciunul dintre experți nu consideră că plecarea germanilor în străinătate ar trebui blocată în vreun fel. ”Oamenii care au lucrat în străinătate, câștigă deschidere, experiență și o altă atitudine față de culturi străine, lucruri care le folosesc apoi în carieră, dar care pot fi importante și pentru economie”, adaugă Eichhorst. Ceea ce reprezintă un câștig pentru toată lumea.