De ce partidele nu vor alegerea primarilor în două runde?

Potrivit ultimului sondaj realizat de Novel Research în perioada 24-31octombrie 2025 la comanda PNL, primarul sectorului 6 Ciprian Ciucu (PNL) ar obține 26,4% din voturi, primarul sectorului 4 Daniel Băluță (PSD) l-ar seconda la distanță de 2 procente, iar candidatul USR Cătălin Drulă s-ar situa pe locul al treilea, cu 18,7% din voturi. Dacă s-ar fi recurs la alianța electorală PNL-USR, dreapta împreună cu centru-dreapta ar fi putut câștiga fără probleme Bucureștiul în fața candidatului PSD.

La fel ar fi stat lucrurile dacă legislația electorală ar fi revenit la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. În 2011, guvernul Boc a inițiat legea prin care primarii și președinții de consilii județene să fie aleși într-un singur tur de scrutin. Motivația premierului de atunci a fost că în felul acesta se vor cheltui mai puțini bani de la buget, însă realitatea era cu totul alta, anume de a păstra cât mai mulți dintre primarii pe care îi avea atunci PDL.

În 2020, când premierul de atunci Ludovic Orban a încercat să reintroducă alegerea primarilor în două tururi de scrutin, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca s-a răzgândit, afirmând că „într-o democraţie, dacă vrem să-i respectăm până la rădăcină principiile, se justifică alegerea primarilor în două tururi, pentru a avea legitimitate în deciziile pe care le iau“.

Un primar în funcție care candidează pentru un nou mandat într-un singur tur de scrutin are mult mai multe șanse să-și adjudece din nou primăria. Dacă vom merge pe varianta în care alegerile locale să se desfășoare în două tururi de scrutin, următorul clasat în finală cu primarul în funcție ar avea mai multe șanse să câștige alegerile, fiind susținut de o parte a electoratului candidaților perdanți apropiat ideologic de finalistul de pe poziția a doua.

Primarii, agenții electorali ai alegerilor parlamentare și prezidențiale

Una din principalele teme de campanie ale președintelui Nicușor Dan a fost alegerea primarilor în două tururi de scrutin, constatând din experiența cât a condus primăria generală a Capitalei că prin această măsură edilul ar avea o mai mare legitimitate în fața alegătorilor.

Concret, la alegerile din 2024 când a câștigat al doilea mandat, actualul președinte a fost reales cu 48,3% din voturile exprimate. Din cei 1,8 milioane de bucureșteni cu drept de vot, doar 250.000 au pus ștampila pe candidatul câștigător, asta însemnând o reprezentare de sub 20% a alegătorilor. Cazurile în care un primar este ales de mai puțin de un sfert din locuitorii cu drept de vot ai urbei sunt numeroase.

Este o anomalie pe care partidele o cultivă în continuare. De ce? Pentru că alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin le asigură mai multe mandate, fără să le dea bătăi de cap să obțină jumătate plus unu din electorii care votează.

Recent, șeful statului a reiterat acest obiectiv declarând că „se impune ca România să revină la alegerea primarilor din două tururi“, însă a adăugat prudent – constatăm în ultimul timp o prea mare prudență în declarațiile publice ale președintelui – că actuala coaliție nu are în vedere să modifice legislația electorală în ceea ce privește alegerea primarilor până la următoarea rundă de alegeri din 2028, pentru a se asigura astfel stabilitatea coaliției.

PSD este, ca și în cazul altor neînțelegeri între partidele la putere, cel care se opune și de această dată reformei actualului sistem de vot pentru alegerile locale. Motivul este evident, anume păstrarea puterii în administrația locală, unde la alegerile din 2024 a câștigat aproape jumătate din mandatele de primar și 25 de președinți de consilii județene. Primarii și baronii din județeana de partid rămân coloana vertebrală a mobilizării la vot pentru alegerile parlamentare, europene sau prezidențiale și nu pot fi amenințați de perspectiva de a-și pierde funcția. Altfel, alternativa este migrația de la un partid la altul.

Traseismul a fost și rămâne una din bolile incurabile ale primarilor. Oportunismul deschide calea către robinetul corupției gulerelor albe, către păienjenișul afacerilor de partid, către încuscrirea ideologiilor la banchetul banilor publici.

Sunt primari care au trecut de-a lungul anilor cam pe la toate partidele. Este una din cauzele pentru care nu avem, după 35 de ani, partide autentic de dreapa, de stânga sau de centru.