De ce nu mai respectă românii regulile și ce facem cu școlile? ″Coerciția nu rezolvă problema″ - Interviu SpotMedia.ro | România | DW | 03.08.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

De ce nu mai respectă românii regulile și ce facem cu școlile? "Coerciția nu rezolvă problema" - Interviu SpotMedia.ro

Soluția pentru ca oamenii să se conformeze mai bine restricțiilor nu este coerciția, ci o comunicare foarte bună, clară și stabilă.

Dacă tu azi spui una și mâine faci alta, scazi încrederea în capacitatea de intervenție. Comunicarea autorităților e negativă, nu te include în proces, ci impune. Oamenii fac lucrurile când și le asumă, când simt că sunt implicați și au responsabilitate, afirmă sociologul Bogdan Voicu.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Bogdan Voicu a explicat de ce oamenii respectă mai puțin regulile pandemiei: ”măsura în care românii respectă legea, încrederea în instituții și încrederea oamenilor în ceilalți”.

Totodată, Bogdan Voicu a vorbit despre soluțiile pentru redeschiderea anului școlar: ”ministerul ar trebui să ofere doar modele de acțiune și ar trebui lăsată libertatea măcar la nivel de inspectorate județene să le aplice”.

Bogdan Voicu este cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române și profesor asociat la Catedra de Sociologie a Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Cum se face că oameni care în starea de urgență și în prima perioadă a celei de alertă s-au conformat foarte bine măsurilor restrictive acum dau semne evidente de indisciplină?

Discutăm despre trei chestiuni importante: măsura în care românii respectă legea sau în ce măsură ”rule of law” este prezentă în România, apoi încrederea în instituții și încrederea oamenilor în ceilalți.

Noi știm că avem o poveste veche legată de perioada comunistă, bine documentată, în care ”zicem ca ei și facem ca noi”. Respectarea normelor era doar aparentă.

Un antropolog american a etichetat starea de fapt ca fiind o chestiune a dublei morale, în care credem că suntem mai inteligenți decât instituțiile, decât legea.

Și vedem acest lucru adânc în istoria României, nu neapărat legat de comunism, atunci când spunem că românii sunt mai deștepți, mai talentați decât oricine, dar condițiile istorice nu ne-au permis să facem lucruri.

Din această convingere că suntem mai grozavi decât toți vine și această aparentă nepăsare. Avem, cultural vorbind, în spatele nostru convingerea că regulile pot fi încălcate pentru că noi putem și fără ele.

Dar respectarea regulilor definește modernitatea. Ele au fost inventate pentru a face societățile mai eficiente și mai libere. Iar noi suntem undeva în jocul dintre tradiție și modernitate.

În ceea ce privește încrederea în instituții, la noi e scăzută. România are mai puțină încredere în instituții decât alți europeni. Și prin instituții înțeleg nu doar guvern, președinție, parlament și partide, ci în general, deci și poliție, pompieri, biserică.

Și în momentul în care o instituţie vine și iți impune ceva, tendința ta e să o contești. Contestarea vine din faptul că așa fac oamenii, la modul general, dar în mod special politicienii, vedetele TV, care au tot încălcat regulile și aparent nu au pățit nimic.

Al treilea aspect este încrederea în oameni. Românii au puțină încredere în cei din jurul lor. Iar dacă ei nu respectă regula, de ce aș respecta-o eu? 

Și totul se suprapune peste o stare de fapt: e greu să respecți, psihologic, la nesfârșit niște reguli stricte – mască, izolare, distanțare.

În plus, pentru mulți, purtatul măștii este o problemă financiară majoră, mai ales în mediul rural, unde masca e greu de procurat și costisitoare. Câțiva bani pentru fiecare mască poate reprezenta mult pentru unele venituri.

La începutul pandemiei autoritățile au intervenit iute, au reușit să mențină o rată a infectării cel puțin aparent redusă, încrederea în instituții a crescut puțin pentru că am văzut că era o cale eficientă.

Dar au trecut multe luni, a intervenit și jocul acesta politicianist legat de alegeri în care pricipalele partide aruncă vina unul pe celălalt și care erodează puternic încrederea în capacitatea administraţiei de a rezolva problema.

Puteţi citi interviul integral AICI.