De ce nu există vinovați politici pentru Babeș sau Foișor | România | DW | 13.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

De ce nu există vinovați politici pentru Babeș sau Foișor

Lipsa de compasiune, absența logicii și adevărurile ciobite, folosite de oficialii români, produc distorsiuni atât în găsirea soluțiilor celor mai bune, cât și în limitarea sacrificiilor inutile.

Un centru de vaccinare din Bucureşti

Guvernul condus de Florin Cîțu mizează pe succesul campaniei de vaccinare și pe sfârșitul pandemiei

Spectacolul umilitor de la Spitalul Foișor, unde vineri seara au fost scoși afară cei 105 pacienți internați acolo, este doar o parte a problemei. La fel și defecțiunea de luni seara de la Victor Babeș, unde toate ventilatoarele de la secția de terapie intensivă au intrat în stare de avarie, deodată, iar trei dintre pacienți au murit. Partea cealaltă ține de strategia generală a guvernului.

Dacă premierul ar fi schimbat strategia acum o lună, când secțiile de terapie intensivă au început să se umple la maximum, poate erau mai puține victime, iar spitalele specializate n-ar mai fi trebuit sacrificate și transformate în spitale Covid. Un lockdown generalizat, de câteva săptămâni, sau măcar izolarea capitalei și intrarea ei în carantină, ar fi redus presiunea asupra spitalelor și ar fi încetinit transmiterea noului coronavirus.

Liderii PNL, USR, PLUS, UDMR, care susțin guvernul, nu au nicio scuză pentru lipsa de fermitate cu care administrează actuala criză sanitară. Următoarele alegeri parlamentare, prezidențiale, locale au loc în 2024, ceea ce înseamnă că partidele din arcul guvernamental ar fi avut oportunitatea să ia în primul lor an de guvernare măsurile cele mai complicate, în așa fel încât, mai târziu, să se bucure de efectele acestora.

Guvernul condus de Florin Cîțu crede, însă, în gesturile de moment, mizează pe succesul campaniei de vaccinare și pe sfârșitul pandemiei. Între timp, România se relaxează și mai mult înaintea sărbătorilor pascale. De dragul înțelegerii făcute cu Biserica Ortodoxă Română, executivul preferă să-i lase pe oameni să stea la biserică întreaga noapte de Înviere. În majoritatea statelor din vestul UE, slujba de Paști a fost urmărită doar virtual, pentru a preveni noi îmbolnăviri. În România, vacanța tradițională de 1 Mai se va suprapune peste cea de Paști și lumea va circula intens, într-o perioadă dură în care numărul infectărilor era deja în creștere.

Urmăriţi videoclipul 02:55

Medic ATI în România: "Începem să vedem ceea ce au văzut colegii noștri din Italia"

Cine va plăti dacă lucrurile vor scăpa de sub control? În Lombardia, 500 de reprezentanți ai familiilor celor care au murit anul trecut i-au dat în judecată pe fostul premier Giuseppe Conte, pe ministrul Sănătății din cabinetul său și pe șeful regiunii, pornind de la faptul că rudele lor au murit din cauza felului defectuos în care au gestionat criza. Despăgubirile cerute: 100 de milioane de euro. 

Pentru ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Foișor nu va plăti nimeni, deși premierul aștepta să vadă „dacă mai este onoare în România”. Managerul Ioan Stoica, considerat un foarte bun chirurg, aflat în funcție de mai mult de 20 de ani, s-a opus cât a putut transformării spitalului său în spital Covid, după ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a luat această decizie, contrasemnată și de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. Spitalul de Ortopedie Foișor nu se află în subordinea ministerului de resort, ci sub Primăria Capitalei, unde Nicușor Dan ar putea fi pus și el pe lista celor culpabili. Liberalii au vrut să se folosească de spectacolul cinic de la Foișor pentru a-l demite pe Voiculescu, dar liderii USR-PLUS l-au apărat bine și, în loc să existe o discuție despre cum au ajuns bolnavii în stradă, a fost un duel politic între partidele din aceeași coaliție.

Oricum, birocrația bine ramificată e gândită special astfel încât să nu existe responsabilități, ci doar funcții. Încâlceala aceasta se pretează jocurilor politice, sabotărilor, învinuirilor gratuite, duplicităților, dar în nicun caz excesului de onoare. Cine să-și asume erorile făcute în această criză pandemică, devreme ce administrarea ei se face pe atât de multe planuri: Ministerul Sănătății, Departamentul pentru Situații de Urgență aflat în subordinea Ministerului de Interne, Ministerul Apărării prin Campania de vaccinare, primăriile care au în subordine diferitele spitale. 

De pildă, pentru incendiile care au omorât pacienți în ultimele șase luni nu și-a asumat nimeni responsabilitatea și nici nu există deocamdată vinovați. Nici la Spitalul Victor Babeș din București, unde luni seara au murit trei pacienți, nu există vinovați. Nici la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, unde în ianuarie au murit patru oameni într-un incendiu și încă alții după, nu există încă responsabili, și nici la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, unde au murit 10 persoane.

În vreme ce decidenții politici autothoni se acuză între ei și se bat pentru popularitate, Organizația Mondială a Sănătății anunță că îmbolnăvirile de Covid-19 cresc în mod „exponenţial” și pandemia se află într-un „punct critic”. Pe ultima sută de metri România ar putea înțelege necesitatea unei carantine, nevoia de reguli clare, de explicații transparente și, mai ales, asumarea responsabilităților în aceste cazuri de viață și de moarte.

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă