De ce mulți români nu mai cred că sunt în pericol?

Câteva sute de manifestanți s-au adunat duminică, 12 iulie, în Piața Victoriei pentru a protesta față de legea carantinei și izolării de care Guvernul are nevoie pentru a limita răspândirea epidemiei.

Legea votată de Camera Deputaților, dar blocată de majoritatea PSD la Senat, a fost în realitate un pretext pentru cei prezenți la manifestație pentru o nouă expunere în mass-media și pe rețelele sociale a scepticismului în legătură cu noul coronavirus. 

Deși prezența la protest a fost extrem de redusă, în ultimele zile se observă un refuz tot mai accentuat al oamenilor de a purta mască sau de a respecta distanța socială, deși numărul de cazuri și de decese din România e în continuă creștere.

“…la mijloc este și eșecul statului, lipsa de credibilitate a autorităților. Lipsa de încredere în autorități e o realitate care apare în sondajele de opinie de foarte mult timp. Atunci să nu ne mirăm că lumea nu mai crede. În urmă cu două luni, liderii religioși, civici și politici mergeau relativ pe aceeași linie, dar din luna mai lucrurile au început să deraieze. Preasfințitul Teodosie a spus că el mai face Paștele încă o dată. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a zis că nu e nevoie de mască și că e o botniță, premierul Ludovic Orban a dat și el de băut colegilor, încălcând regulile și, atunci, a apărut o contradicție între ce fac liderii și ce le cer oamenilor”, a declarat sociologul Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro.

Nivelul scăzut de educație și vidul legislativ au dus la explozia de neîncredere din societate

Daniel David, psiholog, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, spune că neîncrederea are o legătură directă, în primul rând cu nivelul de educație, iar în al doilea rând cu vidul legislativ care a intervenit după sesizările făcute de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională din luna mai a acestui an.

“Avem un nivel scăzut de alfabetizare științifică și un nivel crescut de analfabetism funcțional. La asta aș adăuga și unele erori făcute de autorități de la instaurarea stării de urgență și până acum. Cea mai gravă eroare mi se pare cea cu privire la lipsa unei analize a reacțiilor umane. Trebuia să recunoaștem faptul că oamenii sănătoși la minte reacționează cu stări negative într-o situație de stres, acest fapt fiind foarte normal. Trebuia să validăm aceste stări de tristețe, de nemulțumire profundă și de îngrijorare pentru că așa reacționează un om sănătos într-o situație de pericol. După aceea, o greșeala majoră de tactică a fost reprezentată de cele trei zile în care am fost în afara reglementărilor”, a declarat Daniel David pentru SpotMedia.ro.

De ce nu mai cred oamenii în existența epidemiei?

La numărul de noi infectări, țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană, iar mai multe state au reintrodus măsuri de interzicere și de carantinare a cetățenilor români care călătoresc în străinătate.

”Noi, din păcate, undeva ne înecăm la mal. Adică, am luat măsuri, am făcut, am ieşit chiar destul de bine în prima fază şi după care când trebuia încă un pic să respectăm măsurile compensatorii, au început campaniile împotrivă, lumea nu mai credea şi au început presiunile”, a declarat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, citat de News.ro.

Dar întrebarea care se pune e: de ce nu mai cred oamenii în realitatea epidemiei? Sunt peste 13 milioane de persoane infectate în întreaga lume, iar din cauza coronavirusului au murit 575.000 de persoane. Civilizația noastră trece printr-o adevărată tragedie și, cu toate acestea, tot mai mulți oameni își manifestă îndoială în legătură cu existența virusului.

“Suntem încă o țară în care o parte din populație crede în moroi și se duce la vrăjitoare. Din păcate cei care comunică nu țin cont de diversitatea din societate. Se merge prea mult pe latura rațională. În momentul în care răul nu se vede, nu are chip, comunicatorul trebuie să meargă și pe latura emoțională. Mesajele emoționale trebuie să trezească empatie. Imaginează-ți că primul ministru sau Raed Arafat ar fi ieșit la o oră de maximă audiență și ar fi spus că astăzi din cauza epidemiei a murit o mamă, iar doi copii au rămas orfani și ar fi oferit ajutor. Acest tip de comunicare ar fi trezit și un alt tip de reacție din partea populației, pentru că mulți ar fi înțeles mult mai bine situația respectivă ar fi văzut efectele epidemiei. Cred că modul de reacție al societății, foarte probabil, ar fi fost altul. În momentul în care tu, ca autoritate, arăți numai bățul nu vei reuși să-i faci pe oameni să se pună în situația celor afectați”, a declarat sociologul Gelu Duminică, profesor asociat la Universitatea București, pentru SpotMedia.ro.

Citiți articolul integral AICI.