1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Premiu important pentru Papa Francisc

Bernd Riegert / ia6 mai 2016

Papei Francisc i s-a decernat vineri premiul Carol cel Mare. De ce a fost Suveranul Pontif ales să poarte această distincţie pentru merite întru unificarea Europei aflaţi în rândurile de mai jos.

https://p.dw.com/p/1Ij6S
Imagine: picture alliance/ZUMA Press/G. Ciccia

O asociaţie din oraşul german Aachen decernează începând din anul 1950 premiul Carol cel Mare unor personalităţi care s-au făcut remarcate prin eforturi depuse în slujba păcii şi unificării Europei. Printre laureaţii de până acum se numără politicieni europeni de vârf, cancelari germani, un preşedinte american, poporul luxemburghez, moneda euro şi un Papă. În 2004, defunctul Papă Ioan Paul al II-lea, grav bolnav pe atunci, a primit un premiu Carol cel Mare extraordinar pentru rolul jucat la subminarea comunismului în Europa de Est. "Premiul Internaţional Carol cel Mare al oraşului Aachen" se bucură de un prestigiu imens, fiindcă este cel mai vechi premiu pentru merite europene din Germania şi strânge laolaltă în fiecare an, cu ocazia festivităţii de decernare, o seamă de personalităţi de vârf ale vieţii publice.

Geneza premiului

Comerciantul de textile din Aachen, Kurt Pfeiffer, unul din primii edili ai oraşului după cel de-al Doilea Război Mondial, a avut ideea să înfiinţeze un premiu pentru unificarea Europei. A fondat o asociaţie şi a reuşit să-i convingă pe mulţi politicieni din Aachen să participe la proiect. Ocupantul britanic al regiunii nu a fost prea încântat de această iniţiativă fiindcă Pfeiffer şi câţiva din prietenii săi fuseseră membri ai partidului nazist NSDAP. Pfeiffer a reuşit însă să risipească dubiile şi a reuşit în scurtă vreme, cu ajutorul personalităţilor ilustre pe care le-a premiat, să trezească un interes supra-regional pentru această distincţie.

Patronul

Împăratul medieval Carol cel Mare este privit de fondatorii premiului ca un părinte al unificării Europei. Carol a înfiinţat - ce-i drept, prin foc şi sabie - un imperiu care cuprindea întreaga Europă apuseană şi l-a dotat cu o administraţie eficientă. Astfel, se poate spune că a pus şi bazele unei identităţi europene. Iar Aachen a fost principala reşedinţă a acestui împărat şi a rămas până în secolul al XVI-lea cetatea de încoronare a împăraţilor germani. Cu o asemenea istorie, primarului Pfeiffer nu i-a fost deloc greu să aleagă patronul noului premiu. În vremuri foarte dificile, el a vrut să edifice o punte între trecut şi viitor.

Selecţia

Cei 17 membri ai Consiliului Director al Asociaţiei Premiului Carol cel Mare îl aleg prin vot, feriţi de ochii publicului, pe următorul laureat. Propuneri se pot face în acest sens. Dar ulterior nu se comunică nimic legat de criteriile alegerii sau de modul în care s-au desfăşurat dezbaterile. Procesele verbale rămân sigilate vreme de cel puţin 30 de ani.

Partidele de stânga din Consiliul Local Aachen s-au plâns de-a lungul timpului în repetate rânduri că laureaţii au fost cu precădere politicieni conservatori. Cancelarii social-democraţi germani Willy Brandt şi Helmut Schmidt nu au intrat în posesia prestigiosului trofeu, în timp ce toţi cancelarii creştin-democraţi, inclusiv Angela Merkel, se numără între laureaţi. Câteodată festivităţile de decernare, care au loc prin tradiţie în Primăria oraşului, au fost însoţite de demonstraţii. Astfel s-a întâmplat, de pildă, când premiul i-a fost decernat lui Henry Kissinger, care era, în parte, în calitate de şef al diplomaţiei americane, responsabil pentru războiul din Vietnam.

Laureatul

Papei Francisc i se decernează premiul Carol cel Mare, ediţia 2016, pentru "autoritatea sa morală extraordinară, care ne aminteşte, ca un avertisment, dar şi ca un mediator, că Europa are misiunea şi obligaţia să edifice, clădind pe idealurile părinţilor săi fondatori, pacea şi libertatea, justiţia şi democraţia, solidaritatea şi prezervarea Creaţiei." Citatul este extras din motivaţia Consiliului Director al premiului. În continuare se evidenţiază, între altele, că Suveranul Pontif a avertizat, în discursul susţinut în faţa Parlamenului European, asupra semnelor de epuizare pe care le manifestă UE şi critică prin vorbe şi fapte nemiloasa politică faţă de refugiaţi a europenilor. În 2013 Papa i-a vizitat pe refugiaţii din Lampedusa şi, recent, pe cei din Lesbos. Pe 12 dintre ei i-a luat cu sine la Vatican.

Papa "este un om care îndeamnă în aceste zile la menţinerea unităţii Europei, care a ţinut un discurs memorabil în faţa Parlamentului European, care le-a spus europenilor să-şi păstreze valorile şi să nu recadă în naţionalism, şi care a adresat Europei, în contextul crizei refugiaţilor, cuvinte importante. De aceea, sunt de părere că este un laureat potrivit al premiului Carol cel Mare", a afirmat, pentru DW, politicianul creştin-democrat Armin Laschet. El a fost eurodeputat şi ministru al Integrării în guvernul regional al Renaniei de Nord - Vestfalia. Politicianul din Aachen face parte din Consiliul Director al Asociaţiei Premiului Carol cel Mare şi a contribuit la desemnarea laureatului din acest an. Papa, a mai adăugat Laschet, care este catolic practicant, ar putea fi pentru mulţi europeni un exemplu, fiindcă este "primul Papă globalizat". "Am impresia că exercită o influenţă care depăşeşte graniţele confesionale şi mulţi reclamă tocmai în aceste zile o astfel de autoritate morală. De aceea am nădejdea că această premiere va supune încă o dată mesajul său atenţiei oamenilor."

Din culisele Vaticanului

Ziaristul italian Marco Politi relatează de mulţi ani din centrul administrativ al Bisericii Catolice. El este un adevărat "Vaticanisto", un iniţiat în resorturile politicii pontificale. "Prin cuvintele sale referitoare la situaţia geopolitică, Papa arată de fapt cât de lipsită de grai este astăzi Europa, care se îndreaptă ca o lunatică spre disoluţie. Prin acţiunile sale, Papa arată cum nu este în stare Europa să acţioneze", a declarat Politi pentru DW. Şi el este de părere că Francisc este primul Papă "globalizat". Suveranul Pontif nu provine dintr-un sat bavarez, nici dintr-un sat polonez sau orăşel italian, ci din metropola Buenos Aires, cu multe milioane de locuitori. Francisc vede cu alţi ochi lumea, presupune ziaristul. De aceea, el le cere oamenilor să se preocupe de întreaga omenire. "Eu cred că acesta este cel mai bun mesaj care poate fi astăzi transmis Europei, în aşa fel încât popoarele Europei să înţeleagă din nou că trebuie depuse eforturi pentru unitate şi că numai o Europă unită se poate confrunta cu problemele lumii moderne."

Pelerinaj la Roma

Dat fiind că Papa a acceptat cu bucurie acest premiu, dar nu are timp să se deplaseze la Aachen, comitetul de decernare a premiului se va deplasa el la Vatican, însoţit de politicieni de vârf europeni. Prin tradiţie, premiul se decernează de Înălţarea Domnului. Dar fiindcă Papa a avut alte îndatoriri în acea mare zi de sărbătoare pentru creştini, festivitatea a fost amânată cu o zi şi se va desfăşura în Sala Regia a Palatului Apostolic. Discursul de omagiere a noului laureat va fi rostit de nu mai puţin de trei deţinători ai aceluiaşi premiu, care reprezintă astăzi instituţiile UE. Este vorba de Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Pelerinaj la Roma, pe vremuri

Între Carol cel Mare şi Sfântul Scaun a existat o legătură (de putere) foarte strânsă. La anul 800, de Crăciun, regele franconilor s-a dus la Roma pentru a fi uns primul împărat al Europei Occidentale de către Papa Leon al III-lea. Cu un an înainte, Carol l-a ferit pe Papă, printr-o intervenţie armată, de o tentativă de răsturnare, pusă la cale de aristocraţi din Cetatea Eternă. O mână o spăla pe cealaltă şi în Evul Mediu. Puterea împărătească şi cea papală au intrat într-o interdependenţă foarte strânsă, care avea să influenţeze peste secole politica europeană. Astăzi, desigur, Papa a renunţat la puterea lumească. Este stăpân absolut doar la Vatican, un stat cu o suprafaţă de aproximativ un kilometru pătrat. În treacăt fie spus, Vaticanul nu este membru al UE. Cu toate acestea, are graniţe deschise cu Italia iar moneda de circulaţie este şi acolo euro.