De ce îi denunță rușii pe cei care se opun războiului? | Europa | DW | 03.07.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

De ce îi denunță rușii pe cei care se opun războiului?

De când a început războiul din Ucraina, în Rusia s-au înmulțit denunțurile. Persoanele denunțate riscă amenzi mari sau câțiva ani de închisoare.

O tânără care a protestat la Moscova împotriva războiului, reținută de poliție

O tânără care a protestat la Moscova împotriva războiului, reținută de poliție

Un tată își denunță fiica fiindcă ea este împotriva războiului din Ucraina. Un bărbat anunță la Poliție cearta cu un coleg pe tema invaziei ruse în Ucraina, iar un prieten se plânge că într-o postare de pe rețeaua rusă de socializare Vkontakte, litera Z – simbolul atacului trupelor ruse asupra Ucrainei – este luată în derâdere. În toate cazurile, Poliția a făcut anchetă, dar nu au existat sancțiuni.   

Totuși, în Rusia există din ce în ce mai multe cazuri de denunț soldate cu urmări grave. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al unei femei în vârstă care s-a plâns de sloganuri anti-război într-un supermarket din Sankt Petersburg. Autoarea acțiunii, artista Sascha Skotșilenko, a fost arestată și riscă o pedeapsă de până la zece ani de închisoare.    

Dar ce îi îndeamnă pe unii ruși să-i pârască pe semenii lor? Creatoarea canalului de pe Telegram "Antropologie (ne)distractivă“, antropologul Aleksandra Archipova, distinge două forme de denunț: "Cea în care cineva se adresează autorităților și raportează pe ascuns, de exemplu: Piotr ascultă noaptea posturi de radio ucrainene; și cea publică, de exemplu pe rețelele de socializare."   

"Un mijloc de a se elibera de agresiune" 

În opinia psihologului Maria Potudina, denunțurile au rolul unui ventil. "Rușii nu-și mai pot spune deschis nemulțumirile de multă vreme. Denunțurile sunt un mijloc relativ sigur de a scăpa de agresiune și nu sunt neapărat niște acte îndreptate împotriva persoanei respective", explică specialistul. "Te poți diferenția de ceilalți, îți poți proteja mediul de opinii alternative, îți asiguri ordinea, exerciți control și îi poți denunța pe cei răi - oameni pe care statul îi consideră trădători."

Maria Potudina

Maria Potudina: "Ce poate face rusul de rând? Să se ducă la Kremlin cu furca-n mână?"

Denunțurile, adaugă Maria Potudina, au legătură cu puterea și cu sentimentul că pot decide soarta celorlalți. Este tentativa de a compensa o stimă de sine scăzută și dorința de a face parte din "tabăra" celor cu mai multă autoritate. Psihologul menționează exemplul bloggerului Gaspar Avakyan care l-a reclamat pe popularul actor rus Maxim Galkin din cauza poziției sale împotriva războiului. Poliția investighează cazul. Galkin, care condamnă vehement invazia rusă în Ucraina, a fugit în Israel după ce a început războiul.   

"Oamenii mai recurg la denunțuri și pentru a obține avantaje materiale, din răzbunare sau dintr-un instinct de autoconservare. În fosta Uniune Sovietică exista o lege care îi pedepsea pe cei care nu pârăsc. Cel de-al treilea și cel mai complicat motiv este cel ideologic", susține antropologul Aleksandra Arhipova.  

Între timp, denunțurile din motive ideologice sunt larg răspândite în Federația Rusă. "Vorbim despre raportarea unei infracțiuni politice, în privința căreia nu există consens în societate, dar care poate fi aspru pedepsită", mai spune Arhipova. De la începutul lunii martie până acum, în Rusia au fost deschise peste 2000 de dosare pentru acte de "discreditare" a Armatei ruse. Activiștii proiectului independent privind combaterea urmăririi politice, "OVD-Info", susțin că fiecare persoană vizată a achitat, în medie, o amendă de 35.000 de ruble (620 de euro).   

În opinia lui Pavel Tșikov, coordonatorul proiectului pentru drepturile omului "Agora", tribunalele din Rusia prelucrează zilnic aproximativ 40 de asemenea dosare. De asemenea există și zeci de procese privind răspândirea de "știri false" despre război. Până acum nu au fost pronunțate sentințe, dar pedeapsa cea mai aspră prevede 15 ani de închisoare. Toate dosarele au fost deschise în baza denunțurilor.   

"Aproape că sunt tentați s-o facă" 

Istoricul Serghei Bondarenko de la organizația "Memorial" subliniază că, în ziua de azi, denunțul este tratat cu mai multă lejeritate față de perioada sovietică, când era mai degrabă un instrument ascuns. În zilele noastre, situația este mult mai complexă, dar la fel de înfricoșătoare, fiindcă oamenii chiar sunt trimiși după gratii.  

În Donbas, aproape de linia frontului

La denunțuri recurg frecvent cei care așteaptă o reacție a statului la acțiunile lor, cei care vor să compenseze ceva, să se răzbune sau să se folosească de denunț pentru a urca pe scara socială. "Cu amenințări sau promisiuni, statul îi convinge pe oameni. Aproape că sunt tentați s-o facă", spune Serghei Bondarenko. 

De aceeași părere este și Maria Potudina: "Discursurile în care președintele vorbește despre trădători naționali încurajează tot felul de denunțuri." 

"Președintele spune că am avea dușmani în țară, pe care trebuie să-i căutăm. Oamenii îi caută, îi găsesc și se liniștesc. Astfel își dovedesc lor înșiși că au atitudinea politică potrivită, ceea ce le dă un sentiment de satisfacție", completează Aleksandra Arhipova.  

Nu se poate spune că doar oamenii de o anumită vârstă sau sex fac denunțuri. "Ne-am putea gândi că doar bătrânii pârăsc, dar toți o fac – mai mult sau mai puțin. În regiunea Kaliningrad a fost testat, pe Telegram, un robot web pentru denunțuri. Brusc, în această regiune liniștită, s-a declanșat un val de reclamații privind discreditarea Armatei ruse." Conform antropologului, denunțate sunt din ce în ce mai multe vorbe rostite pe stradă, în curtea școlii sau în versurile cântecelor.    

"Război nu există" 

"Pentru mulți ruși nu există război. Există doar casa de vacanță la țară, grădina, culesul căpșunilor, copiii, nepoții. Dar război nu există. Pentru ei, război este când copiii flămânzesc, când bărbații pleacă pe front și casa este bombardată. Este un punct de vedere foarte comod", afirmă Arhipova.

Serghei Bondarenko: Foarte mulți ruși nu sunt conștienți de ororile comise în Ucraina

Serghei Bondarenko: "Foarte mulți ruși nu sunt conștienți de ororile comise în Ucraina"

Este mult mai simplu să creadă că nu există război, adaugă ea. "Le este foarte greu să admită că sunt cetățenii unui stat în numele căruia se poartă un război complet aiurea. Fiindcă lucrul acesta ar distruge fundamentul loialității lor față de puterea statului." 

Istoricul Serghei Bondarenko este de părere că "foarte mulți nu sunt conștienți de ororile comise în Ucraina. Majoritatea crede că sunt doar niște înscenări". La rândul ei, Maria Potudina confirmă influența propagandei Kremlinului și vorbește despre o atitudine defensivă a populației. "Când vezi că ai făcut un rău, trebuie să încerci să repari. Dar ce poate face rusul de rând? Să se ducă la Kremlin cu furca-n mână? N-ar ajunge prea departe. Este foarte greu să trăiești cu gândul că țara ta ucide oameni nevinovați."

Potudina recomandă evitarea împărțirii rușilor în două categorii: buni și răi. Potrivit psihologului, oamenii din Rusia se opun adevărului evident preferând să se agațe de o imagine falsă pentru a nu-și pierde echilibrul interior.  

Vă mai recomandăm