ISIS vrea o Europă anti-musulmană

S-a întâmplat aşa cum toţi s-au aşteptat. La numai câteva ore de la sângeroasele atentate de la Bruxelles, crima a fost revendicată de miliţiile teroriste ale aşa-numitului Stat Islamic (ISIS). Într-o luare de poziţie s-au adus mulţumiri "echipei de securitate a califatului", care a pornit la drum "pentru a-i ataca pe cruciaţi în Belgia, cruciaţi care nu încetează să poarte război împotriva islamului şi credincioşilor săi". Gruparea teroristă avertizează Belgia şi alte "naţiuni cruciate", care s-au unit în lupta împotriva Statului Islamic, că le aşteaptă "alte zile negre". Ceea ce va urma va fi şi mai distructiv, fiindcă "Alah i-a capacitat pe fraţi să semene frică şi teroare în inimile cruciaţilor", se mai arată în acea luare de poziţie.

Scindarea societăţilor europene

Prin astfel de mesaje, ISIS vrea să dea lumii de ştire că oamenii săi sunt peste tot prezenţi şi constituie vârful de lance ale unei mişcări cu caracter general. Vrea de asemenea să comunice că este vorba de un război al credincioşilor împotriva "necredincioşilor", numiţi în arabă kuffar. Despre un război pe care îl poartă atât în Europa cât şi în alte părţi ale lumii. O lume percepută în alb şi negru, compusă din "noi" şi "ei", din musulmani şi nemusulmani, aflaţi în relaţii de adversitate.

Acesta este ţelul exact al ISIS, confirmă Günter Meyer, expert în cadrul Centrului de Studiere a Lumii Arabe din Mainz. "ISIS mizează pe polarizare şi pe radicalizarea raporturilor dintre populaţia musulmană şi nemusulmană. În felul acesta reuşeşte să-şi recruteze noi aderenţi şi să se apropie de ţelul său care este destabilizarea societăţilor europene şi expansiunea califatului".

Teamă de marginalizare şi rasism

Imigranţii şi refugiaţii în special se tem după atacurile de la Bruxelles şi Paris că nu vor mai fi bine veniţi în societăţile europene. ISIS se foloseşte în context şi de dezbaterea privindu-i pe refugiaţi, aflată în toi în Europa. De pildă, după atacurile din Paris de la 13 noiembrie 2015, gruparea s-a străduit să dea impresia că între terorişti s-ar număra şi un refugiat, pentru a-i transforma în suspecţi pe toţi refugiaţii sirieni care sosiseră în număr mare în Europa pe parcursul lunilor anterioare. Scopul urmărit? Francezii şi restul lumii să se teamă de musulmani, să se teamă de tot ce are legătură cu religia islamică. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că ar exista legături directe între atentatori şi refugiaţi, a subliniat pentru DW experta pentru migraţie a grupului parlamentar ecologist din Parlamentul European, Ska Keller.

O politică a fricii

Numeroase partide politice din Europa se pronunţă pentru o politică a imigraţiei mai strictă. Iar vocea lor devine tot mai auzită pe fundalul atacurilor teroriste. Atitudinea antimusulmană care se răspândeşte şi cu concursul populiştilor şi extremiştilor de dreapta în segmente tot mai largi ale populaţiei europene este foarte convenabilă ISIS. Fiindcă teroriştii săi nu vor ca musulmanii să se simtă acasă în Europa ci numai în "califatul" lor. Iar acest calcul pare să iasă fiindcă partidele critice la adresa islamului sunt pe val. Formaţiunea de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut de curând cu mult peste 10 la sută în trei alegeri regionale iar Frontul Naţional din Franţa a întrunit 28 la sută în primul tur al alegerilor locale desfăşurate anul trecut. Şi în alte ţări europene, formaţiunile de dreapta, naţionaliste şi conservatoare, care cer o politică a migraţiei mai strictă, câştigă tot mai mult teren.

Această evoluţie ar putea avea urmări fatale pentru occident, avertizează Günter Meyer. Findcă, dacă şi musulmanii dornici de integrare sau integraţi deja în societăţile europene se vor simţi tot mai frecvent respinşi, discriminaţi şi atacaţi, primejdia este mare ca ei să răspundă cu ură la toate acestea. Franţa şi Belgia au trecut deja prin această experienţă. Numărul jihadiştilor din Belgia, care s-au dus să lupte în Siria, care au învăţat acolo să mânuiască armele şi s-au întors în ţara de adopţie este foarte mare. Şi în cifre absolute dar mai ales în raport cu populaţia totală. "Dar jihadiştii devin tot mai numeroşi şi în alte ţări, nu numai în Belgia. Iar acest fenomen va crea multe probleme pe viitor", avertizează Guido Steinberg, expert pentru probleme islamice în cadrul fundaţiei Ştiinţă şi Politică (SWP) din Berlin. El pledează pentru măsuri de contracarare a fenomenului, fiindcă ideologia salafistă, care se răspândeşte cu repeziciune, constituie o sursă de inspiraţie pentru numeroşi musulmani tineri, discriminaţi şi respinşi în societăţile occidentale. Prin această ideologie, li se deschide perspectiva de a se transforma din marginalizaţi în eroi.

Biografiile atentatorilor de la Charlie Hebdo, Bataclan şi Bruxelles, demonstrează că aceştia s-au radicalizat în închisori. De aceea este necesară o mai mare atenţie acordată asistenţei religioase pentru tineri musulmani aflaţi în centre de detenţie. Numai astfel se poate împiedica transformarea penitenciarelor în incubatoare ale jihadismului. De asemenea, trebuie acordată o mai mare atenţie orelor de religie musulmană în şcoli, în aşa fel încât elevii să întâmpine cu un scepticism sănătos ideologia salafistă. De partea cealaltă, cu cât devin mai rigide, mai de dreapta şi mai xenofobe guvernele europene, cu atât mai oprimaţi se simt musulmanii europeni şi mai tentaţi de ideologiile radicale. ISIS exact asta urmăreşte şi noi exact asta trebuie să preîntâmpinăm.