1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De azi - pe mîine

30 iulie 2009

Scrutinul din Moldova şi, în ediţiile online ale presei, rezultatele acestuia ca şi micile incidente care sporesc degringolada social-democraţilor germani sunt şi azi frecvent comenate.

https://p.dw.com/p/J0BO
Imagine: dpa

DER SPIEGEL, în ediţia sa electronică, salută reuşita opoziţiei pro-occidentale în urma alegerilor de ieri din Republica Moldova de a fi pus capăt hegemoniei partidului comunist. Săptămînalul politic german reţine de asemenea şi opinia unor observatori, potrivit căreia, în fosta republică sovietică, sfîrşitul guvernării comuniste reprezintă o „cotitură epocală”.

„Moldova alege între Uniunea Europeană şi Rusia” titra deunăzi revista DIE ZEIT evenimentul electoral, exprimîndu-şi teama că o nouă victorie a comuniştilor ar fi atras după sine noi proteste în masă. Din fericire, numărătoarea voturilor a spulberat aceste temeri, nu însă şi dificila situaţie a republicii Moldova, "un teatru al luptei de influenţă între occident şi Rusia", cum constata cotidianul francez LE FIGARO, în chiar ziua scrutinului.

De altfel şi agenţia de ştiri RIA Novosti, în portalul său online, semnala faptul că Voronin vitupera aprig, înaintea scrutinului, împotriva României şi a Uniunii Europene.

Că Rusia a considerat dintotdeauna Moldova ca aparţinîndu-i, reaminteşte şi ziarul ROMÂNIA LIBERĂ, citat de agenţia germană de presă DPA azi. Tot ea selectează din presa românească şi comentariul publicat de EVENIMENTUL ZILEI. În cuprins, Moldova este considerată „o rană istorică a României.” „O rană” care ar putea intra într-un proces de lentă vindecare după reuşita opoziţiei de a-i detrona pe comunişti la Chişinău, chiar dacă ei rămîn în continuare destul de puternici…

Dacă despre criza financiară spiritele optimiste afirmă, în occident, că în curînd ea ar putea ţine de domeniul trecutului, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG insistă asupra frînei care se cere pusă datoriilor, ceea ce va diminua şi cheltuielile. Efectele crizei continuă să se facă însă drastic resimţite în ţările est-europene. TAGESSPIEGEL din Berlin se opreşte într-un articol asupra ajutoarelor financiare date de UE României şi Letoniei, semnalînd că acordarea lor este condiţionată de stricta respectare a unor reguli de către cele două beneficiare.

Privilegiile de care beneficiază politicienii sunt şi ele strict reglementate, din care motiv flagranta lor încălcare declanşează nedumeriri, consternare şi chiar revolte. Cazul ministrului german al sănătăţii Ulla Schmidt, lider social-democrat, plecată în vacanţă în Spania cu autoturismul de serviciu, furat acolo şi deunăzi, regăsit, continuă să reţină atenţia presei germane. În ajunul alegerilor parlamentare din toamnă , Ulla Schimdt face un prost serviciu partidului său, motiv pentru care ea ar trebui să demisioneze, crede BERLINER MORGENPOST. Iar de la Varşovia GAZETA WYBORCZA se întreabă, de ce în topul popularităţii Angela Merkel, ale cărei performanţe în materie de combatere a crizei nu sunt tocmai impresionante, continuă să cumuleze preferinţele germanilor. Răspunsul este previzibil: „fiindcă social-democraţii stau atît de prost.”


O cotitură în politica Teheranului este considerat de către cotidianul francez LE TELEGRAMME ordinul dat de preşedintele Ahmadinejad de eliberare deţinuţilor arestaţi în urma demonstraţiilor care durează de peste o lună în Iran. Cotidianul citat interpretează decizia preşedintelui drept un răspuns dat „mîinii întinse” Iranului de către preşedintele american Obama.


Relaţia Americii cu China face obiectul comentariului publicat în ziarul danez INFORMATION care salută înţelegerea celor două ţări de a merge în aceeaşi direcţie în campania reducerii emisiei de bioxid de carbon în atmosferă.

Dar cine este vinovat de ploioasa vară abătută peste Europa occidentală? Nu neapărat bioxidul de carbon şi cu atît mai puţin serviciile meteorologice care au anunţat o vară „fierbinte”, opinează cotidianul britanic THE TIMES, încercînd să desluşească motivele falsei prognoze. Deşi cu toţii ştim că previziunile meteo nu sunt fiabile pe termen lung, fiindcă sunt practic imposibile, am îmbrăţişat cu toţii vestea bună dată de meteorologi. De ce? Fiindcă „într-o primăvară mohorîtă, bîntuită de criză şi de gripa porcină, ideea unei veri însorite le surîdea tuturor. Meteorologii nu ne-au trimis norii, ci ne-au lăsat timp de cîteva săptămîni să sperăm că ei nu vor acoperi şi peste vară, cerul”.


Autor: Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz