Daniela Reim: ″În cazul domnului Miculescu şi al firmelor MTM GmbH şi MGM GmbH de la abatoare s-a mers mult mai departe″ | Germania | DW | 01.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Daniela Reim: "În cazul domnului Miculescu şi al firmelor MTM GmbH şi MGM GmbH de la abatoare s-a mers mult mai departe"

Pandemia a readus în discuţie condiţiile precare din industria cărnii. Paradoxal însă, unul din marii subcontractori români a încercat să interzică în justiţie prezentarea situaţiei reale. Fără succes!

Deutsche Welle: Dna. Daniela Reim, sunteţi foarte implicată în consilierea şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă muncitorii mobili şi nu numai din landul Saxonia Inferioară. De curând însă aţi mai reputat o victorie în justiţie. Despre ce este vorba?

Daniela Reim: Sunt din 2013 în funcţia de consilier pe dreptul muncii şi drept social. În toată această perioadă am consiliat peste 5000 de români şi moldoveni. Pentru că noi facem consiliere şi la domiciliu, deseori primesc din partea firmelor ameninţări şi mi se interzice să mai vizitez muncitorii la domiciliu. În cazul domnului Dumitru Dan Miculescu şi al firmelor MTM GmbH şi MGM GmbHde la abatoare s-a mers mult mai departe. În luna aprilie 2019 am fost victima unei campanii de hărţuire pe Facebook. Recrutori de la aceste firme şi persoane din anturajul lor au inventat pe grupele de români din toată Europa neadevăruri şi minciuni despre mine. Capăt la această campanie s-a pus doar când eu am fost la poliţie şi, împreună cu inspectori de la criminalistica cibernetică, am descoperit că, de fapt, în unele cazuri era vorba de profile fake pe Facebook. Puţin mai târziu, avocatul acestor firme a făcut plangere penală pentru defăimare şi calomnie atât la procuratura din Oldenburg cât şi la Tribunalul Federal din Oldenburg, pentru a mă determina să nu mai critic în public aceste firme. Românii din Germania s-au plâns atât la mine cât şi la alţi consilieri români din Germania, mulţi români s-au plans de condiţii dezastruoase şi de exploatarea de la aceste firme. Într-un caz s-a mers atât de departe, încât atunci când un român a avut accident de muncă în august 2018 şi şi-a pierdut 4 degete în urma acestui accident, s-a spus despre el că s-a mutilat singur, pentru a beneficia de pensie germană.

Procuratura din Oldenburg a închis dosarul în favoarea mea şi tribunalul de land din Oldenburg a respins de curâd plângerea acestor firme, urmarea fiind bineînţeles ca aceste firme să preia toate costurile.

De foarte mare ajutor mi-a fost şi presa!

De la 1 ianuarie 2021, abatoarele din Germania nu mai au voie să lucreze cu subcontractori. Ştim că aceştia erau, în mare parte, responsabili de condiţiile precare de lucru şi de cazarea la grămadă a salariaţilor din România. Constataţi schimbări în industria cărnii? Au dispărut cu adevărat subcontractorii?

De la 1 ianuarie 2021, în abatoarele germane şi în industria de prelucrare a cărnii este interzisă munca subcontractoare prin aşa-numitele „Werkvertragsfirmen" şi de la 1 aprilie munca temporară prin „Leihfirmen". Înainte de pandemie, televiziunea si presa în general au relatat pe larg despre condiţiile precare de lucru şi despre exploatarea muncitorilor din abatoare. Însă, întrucât controalele au fost rare şi anunţate, deci ineficiente, lobby-ul industriei de carne fiind puternic, s-a tolerat practic acest sistem. Coronavirusul a arătat însă - fără perdea - situaţia deplorabilă a lucrătorilor din industria carnii, valurile de infecţii cu COVID-19 nu au mai putut fi ascunse de opinia publică. Cinic, însă în mare măsură datorăm pandemiei noua lege din industria cărnii, prin care se interzice munca prin firmele intermediare. Foarte mulţi lucrători din abatoare, care au fost preluaţi direct, sunt însă dezamăgiţi. Speranţa mare a fost, ca atunci când vor fi angajaţi direct de abatoare să primească şi salarii mai mari. Cu noile contracte de muncă au realizat însă, în cele mai multe cazuri, că remunerarea a rămas de fapt aceeaşi sau numai minimal a crescut, pentru că de la 1 ianuarie salariul minim brut pe economie a crescut de la 9,35 € brut pe oră la 9,50 €, ceea ce pentru munca grea din abatoare este aproape dispreţ. Lucrătorii din abatoare relatează şi că, de fapt, structurile au rămas aceleaşi: aceiaşi şefi de bandă, aceleaşi firme intermediare care în continuare se ocupă de recrutare, transport şi de cazare. Deci, o altă „Marie cu altă pălărie". Sindicatul din industria alimentară NGG se luptă actual pentru a încheia un tarif colectiv care să pornească, în funcţie de calificare, de la 12,50 € brut pe ora, ceea ce industria de carne refuză, oferind doar 10,50 € brut pe oră.

Urmăriţi videoclipul 00:36

Protest la Gütersloh

Rămâne de văzut în continuare, ce schimbări vor mai apărea, în industria cărnii, sindicatul NGG fiind hotărât să organizeze greve, pentru a face presiune asupra acestei industrii.

S-a dat deja startul muncii sezoniere în Germania. Ce recomandaţi românilor care revin la cules de sparanghel, căpşuni şi alte activităţi sezoniere, în actualul context pandemic în Germania?

În primul rând să se informeze foarte bine înainte de a ajunge în Germania, nu toate ofertele de muncă sunt serioase. Să ceara din România deja contractul de muncă. Din cauza pandemiei, situaţia este mai specială. Să respecte reglementările pe timp de pandemie şi, dacă apar probleme, să nu ezite să contacteze centrele de consiliere şi să informeze autorităţile. Să nu semneze niciun fel de documente, dacă nu le înţeleg. Ideal ar fi să aibă un cont în euro în România şi asigurare medicală. Aici lucrătorii sezonieri nu contribuie cu nimic la asigurarea socială, deci nu vor beneficia de asigurare medicală în Germania. Mai există varianta în care fermierii încheie pentru ei asigurări medicale private, care de cele mai multe ori sunt valabile doar în cazuri de urgenţă. Să îşi noteze în fiecare zi orele lucrate şi pauzele. Dacă munca este în acord, să îşi noteze lădiţele sau kilogramele făcute. Să ceară lunar fluturaşul de salariu şi să compare munca prestată cu plata de pe fluturaş. Dacă plata se face la sfârşit de sezon, să ceara un pontaj zilnic sau săptămânal de la fermieri. Fermierii trebuie să le puna la dispoziţie gratuit măşti de protecţie, mănuşi, materiale dezinfectante şi echipamentul de munca.